Foto Select, Urziceni – Ialomița, nedatată
Vasile Haidei
~ colecția personală~

Revin cu alte chipuri de peste timp, de data aceasta chipurile senine ale unor copii care aveau tot viitorul în față.

Am deschis blogul cu o imagine de la o școală din Urziceni. Pe spate este vizibilă o ștampilă ovală de culoare violet în interiorul căreia sunt date aceste informații : Foto Select, Urziceni-Ialomița, Vasile Haidei.
Deși am căutat meticulos pe net, nici despre Foto Select, nici despre Vasile Haidei din Urziceni, nu am reuit să aflu ceva.
Remarc însă că este vorba de o clasă mixtă, fete – băieți, ceea ce mă face să cred că este vorba de o fotografie postbelică … cred că primul deceniu după război.
Mai remarc de asemeni felul în care fata din spate ține mâinile pe umerii profesorului. E un gest cu dublă semnificație : protecție a profesorului combinat cu ideea că dânsul reprezintă un punct de sprijin al clasei. Ideea aceasta de sprijin este completată de fetița care stă pe scaun, chiar lângă dânsul, și îl ține de braț.

Deși nu poartă uniformă, toți copiii au un soi de ținută office.

De la Urziceni la Oggersheim, în Germania.

Walter Beinlich, Oggersheim, Germania – 1948
~ colecția personală~

Aici e vorba de o școală de fete, mai exact de elevele din clasa a III-a, adică de eleve de 9 ani. Ținând cont că fotografia a fost făcută în 1948, înseamnă că aceste fetițe s-au născut în 1938-1939, și e posibil ca unele să fie încă în viață … să aibă 88 de ani.
Chiar dacă fotografia originală e neclară, iar cea colorizată nu are calitatea necesară, pot spune că mi-e simpatică tipa din ultimul rând, a patra din stânga.

Oggersheim este un district din Ludwighafen, o spendidă zonă montană din partea de vest a landului Palatinat (Pfalz).

Ultima imagine prezintă tot o clasă mixtă, ciclul gimnazial, cu elevi îmbrăcați în uniforme sau, în cazul băieților, pantaloni și sacou din stofă.

Fotografie nedatată și neidentificată precis, undeva într-o țară din Europa de Est, anii 50
~ colecția personală ~

Inteligența artificială mi-a zis că în această imagine este vorba de elevii dintr-o țară din Europa de Est, dar eu nu mă bazez chiar așa de mult pe „inteligența” Inteligenței Artificiale, mai ales că, pentru o fotografie din orașul meu, m-a trimis într-un alt oraș din fosta Uniune Sovietică.
Văd o clasă foarte numeroasă, cu copii curați,  îngrijiți și cu privirea vie.

Îmi plac aceste fotografii cu elevi și studenți din timpuri care nu se vor mai întoarce niciodată. Fiecare imagine este o capsulă a timpului.
Privim ce e înăuntru, dar nu putem intra acolo.

Fata cu ceas, 1918
fotograf necunoscut, Germania
~ colecția personală ~

Pentru că tot sunt la modă „colorizările” fotografiilor vechi, m-am gândit să încerc și eu o astfel de prelucrare.

Deci azi ofer trei mărțișoare!

Deschid în forță cu o fată la care mi-a atras în primul rând atenția ceasul de la mână.  Dar ceea ce atrage cu adevărat atenția este aspectul ei modern, în ciuda epocii în care a fost realizată fotografia.
Pe verso sunt scrise câteva rânduri în germană, cu o caligrafie din aceea imposibilă, din care am reușit să desliesc mai multe cuvinte, cum ar fi de exemplu riegjahr 1918, ceea ce înseamnă anul de război 1918.
Fotografia îi este adresată doamnei Else Bauer care locuiește în Lieboch pe Elba.
Fata s-a semnat, dar n-am reușit să descifrez numele din semnătură.

Ce-a de-a doua imagine propusă mi-a atras atenția din cauza vestimentației. Nu știu dacă era vorba de ținutele vestimentare de zi cu zi sau de costume de scenă, în ipoteza în care ele ar fi evoluat într-o piesă de teatru sau vreun spectacol.

Lizica și prietena ei – 8 septembrie 1922
Foto Lux, București
~ colecția personală ~

Pe verso am găsit anumite informații. Fotografia, datată  8 – IX- 922,  este oferită Miei Ioan de către una din fete,  concluzie desprinsă din adresarea iubitei mele Mia Ioan.
Numele celor două este trecut în dedicație, dar nu am reușit să identific decât unul : Lizica. Celălalt nume pare a fi ceva de genul ….Stenilia, Henilia …  nimic care să aibă corespondent în onomastica românească.

Închei cu o mică bijuterie, pe care am intitula-o iubitoarele de pisici,  intrigându-mă cele două pisici ținute în brațe de cele două fete cu beretă.  Prima mea impresie a fost aceea că fetele din fotografie au un aer franțuzesc, de unde am tras concluzia că fotografia ar fi fost făcută în Franța.

Iubitoarele de pisici – Claudine, Nadia și Michel, nedatată
Fotograf necunoscut, Katowice, Polonia
~ colecția personală ~

De pe verso am aflat numele lor: Claudine, Nadia și Michel. Deși nu este datată,  cred că fotografia a fost făcută tot cândva în jurul anilor 1930.
Mare mi-a fost surpriza când, după o rundă de cercetări pe net, am descoperit că fotografie e probabil făcută în orașul Katowice din Polonia, și că, în perioada interbelică a existat acolo un adevărat curent fotografic, un veritabil trend în viața urbană, care implica pisicile.

Locuitorii cred că numele orașului lor derivă din cuvântul kotowisko, care în polona veche înseamnă „sălașul pisicilor sălbatice”.
Chiar și în prezent, aproximativ 41% din gospodăriile/casele/apartamentele din Katowice au cel puțin o pisică.

Pentru a vedea versiune mărită, dați clic de două ori pe fotografia care vă interesează.

Fotografie cu un grup de familie, nedatată
aproximativ anii 1950
~ colecția personală ~

A trecut aproape o veșnicie de când nu am mai postat pe blog.
Vremea mizerabilă de afară a constituit cel mai puternic imbold ca să intru în bârlogul meu virtual.
Pentru azi am ales câteva fotografii cu tineri din vremuri mai de demult despre care am informații … mai deloc.

Deschiderea este făcută de o fotografie care, înclin să cred, că prezintă ori cinci frați, ori un grup de verișori. Cele două fete gemene atrag ca un magnet atenția.   Observ o amprentă genetică comună pe chipurile lor.
Fotografia nu este datată, nu conține numele studioului foto, nu are nici un fel de informații pe verso.
Dacă țin bine minte, și cred că țin, am cumpărat-o cu un lot de fotografii care proveneau din zona Mureș – Brașov.
Ca datare aș avansa primul deceniu după înfrângerea Germaniei naziste. E doar o ipoteză.
E posibil oare ca să fie vorba de un artificiu fotografic prin care imaginea fetei să fie pusă de două ori în fotografie pentru a induce ideea că ar fi vorba de gemene? Vi se pare de luat în calcul această ipoteză ?

Următoarea fotografie are trecut pe verso doar anul: 1920.
Aceste tinere doamne și domnișoare pozează în atitudini teatrale. Imaginea mă duce cu gândul la tragediile grecești.
Surpriza a fost mare atunci când am purces la identificare căci Inteligența Artificială mi-a indicat faptul că am în față un grup de tinere revoluționare comuniste !
Ba mai mult, mi-a dat și numele lor : Bela Iacobovici, Loti Foriș, Rodica Borțoi, Riva Vasilescu – Vasia, Jeny Popescu – Doreanu, Elena Filipovici și Paula Kanton.

Grup de revoluționare comuniste – 1920
Autor necunoscut, locul fotografierii necunoscut
~ colecția personală ~

Cred că AI a reușit identificarea pe baza acestei fotografii din Arhivele Naționale. Cel puțin pe aceasta am reușit să o găsesc și eu folosindu-mă de inteligența naturală din dotare.

Realizez faptul că am o mică comoară. Probabil că ar trebui să cer o expertiză undeva.

Următoarea fotografie e cu certitudine realizată în România, însă nu este datată.

Grup de tinere; aprox 1930-1945
Foto Palas Studio – București, B-dul Elisabeta Nr 16
Ed Kutler și Tr. Petrescu,
~ colecția personală ~

Și aici este vorba de un grup. Posibil să fie un grup profesional (colege de birou, lucrătoare la o casă de modă, cadre didactice la o școală, foste colege de generație) sau chiar studente.  Mi se par toate cam de o vârstă. Ținutele sunt decente, office chiar în cazul unora dintre fete.
Foto Palas Studio a activat cu precădere în perioada interbelică și în timpul războiului, fiind renumit și pentru fotografiile de grup sau portretele de militari și ofițeri. Atelierul se specializase în fotografii sepia pe hârtie de foarte bună calitate.

Voi încheia cu unica mea fotografie din Bulgaria. Știu că este vorba despre Bulgaria deoarece pe verso are ștampilată o adresă concepută cu litere caligrafice de mână în alfabet chirilic, din care am reușit să citesc doar cuvântul Sofia.

Grup de tineri din Bulgaria
Atelier foto din Sofia, fotografie nedatată – probabil anii 1950
~ colecția personală ~

Și aici avem un grup, cel mai probabil un grup de studenți sau o asociație culturală, cerc literar sau artistic. Posibil să fie un grup de tineri comuniști. Greu de precizat.
De remarcat că unul din băieți poartă papion, ceilalți patru optând pentru cravată.
Pe cele două fete din mijlocul primului rând le găsesc deosebit de simpatice și inteligente. Remarc zâmbetul larg al celor doi din colțul stânga jos.

Mă uitam la aceste fotografii și, fără să vreau, mintea mea intra într-un complicat proces de comparații cu ceea ce văzusem în ultimii ani în lumea reală … figuri, atitudini, haine, tunsori.
Știu că sunt mai rigidă decât media în ceea ce privește aspectul exterior, dar îmi plac și hainele fistichii și bijuteriile excentrice sau cele în stil brutalist,  pe care le port fără probleme, însă ceea ce mă deranjează la unii tineri de azi e lipsa de simț estetic … neputința lor de a ieși din canoanele modei și de a găsi stilul care li se potrivește, culorile compatibile,  machiajul și coafurile capabile să scoată în evidență frumusețea lor naturală.
Cred că România e printre puținele țări cu atâtea fete frumoase, cu care Natura a fost extrem de generoasă, și care luptă cu înverșunare să se urâțească doar pentru a fi în pas cu moda și stupizenia curentelor propagate în toată mass-media doar cu scopul de a monetiza prostia unora.