Clubul de carte- iulie
Nu am nici cea mai mică idee cum am trecut deja de jumătatea anului. Chiar dacă nu sunt cărți mega lăudate stau destul de bine cu rezoluția de citit pe anul ăsta, cu vreo 8 cărți înainte de cât aveam de când pe la momentul ăsta.
Pentru că ieri a fost ultima vineri din lună să vedem ce s-a citi luna asta.
Dacă doriți să participați un comentariu cu link la articolul acesta și îl voi actualiza să vă adaug 🙂
My favorite half-night stand de Christina Lauren
“VILLETTE” de Charlotte Brönte
My favorite half-night stand
Nu știu dacă My favorite half-night stand de Christina Lauren e tradusă în română dar asta este cartea lunii iulie pentru mine.
Știți deja că sunt fan chick lit și se pare că anul 2023 este anul acestui tip de cărți pentru mine, cu unele treceri prin ayurveda, despre care vorbim când termin, literatură pentru adolescenți -cărți cu vârcolaci pentru că în luna asta am mers muuult cu trenul și nu necesită cine știe ce concentrare. În plus toate cele de mai sus sunt în engleză, nici nu îmi aduc aminte când am citit ultima dată în română deși am făcut ieri o comandă pe Litera pentru că sincer nu pot să nu adopt niște cărți la 10 lei, așa că au un dublu rol de relaxare a neuronului și exercițiu în engleză.
Să revenim, dacă neuronul se relaxează nu același lucru se poate spune despre componenta emoțională.
Christina Lauren nu este o autoare ci o echipă compusă din două scriitoare care au ales ca nume de tipar o combinație a prenumelor lor.
Sunt la a treia carte a echipei și deși nu am căutat nimic despre viața lor pe google sunt sigură că măcar una dintre ele are o mamă care a murit de cancer pentru că este o temă recurentă.
În Anatomia lui Grey este o scenă în care Christina îl primește pe George în Clubul copiilor al căror tată a murit, club din care nu poți face parte până când…
Cam asta este situația și aici, dacă ai un părinte care a plecat așa cărțile astea prind bine pentru că îți dai seama că nu ești singurul în situația asta și mai ales că și alții au fost defectați în diverse feluri de experiență.
Millie personajul principal din cartea asta a ales să își închidă emoțiile, să se implice în relații la un nivel superficial, să nu împărtășească nimic despre ea, pentru că dacă nu lași oamenii să îți intre în suflet plecarea lor indiferent de motive nu te poate afecta.
Evident nu o să vă povestesc cartea, pot să vă spun că este despre înstrăinarea cu rol de protecție și revenirea din ea, despre tot mai folositele sisteme de dating online, despre prieteni și familii și despre vindecare.
Sigur cartea cuprinde și scene de sex și dacă vrei să o judeci la nivel superficial poți reține numai asta din ea, deși cred că lumea ar fi mai bună dacă în loc să citim cărți cu crime descrise pe mai multe pagini am citi cărți cu sex consensual la urma urmei pe mai multe pagini.
Poate luna viitoare vă scriu despre o carte serioasă, poate nu, rămâne să vedem.
Starea Serenității la jumătatea anului
Ce vrăji am mai făcut de când nu ne-am auzit? Mi-am verificat zilele astea postările despre cuvântul anului 2023 și am ajuns la mulțumitoarea concluzie că sunt dacă nu un Nostradamus măcar o vizionară.
Nu că aș fi nimerit eu în postările în care decid ce voi face chestiile pe care să le fi și făcut exact cum am zis. Dar alegerea cuvântului definitoriu ”Serenitate” a fost mai mult decât inspirată având în vedere că până acum anul a fost ca un montagne russe și nu dă semne că în partea a doua va deveni vreo plimbare plăcută.
Ce am reușit să fac din ce am zis?
Am tăiat din zahăr, mănânc prăjituri rar și dacă e de mâncat dulce care a necesitat intervenție umană prima opțiune e ciocolata neagră care e orice mai puțin dulce, a doua e înghețata și dacă sunt pe culmile disperării prăjituri dar una nu o duzină ca pe vremuri când respiram la finalul tortului.
Mon frere este și el destul de vizionar : nu am tăiat alcoolul dar cred că sunt undeva la un sfert din cantitatea anterioară. În cea mai mare parte a timpului l-am înlocuit cu apă minerală cu lămâie și ocazional miere.
Nu fac exerciții în fiecare zi ci mai degrabă o săptămână 5 zile și următoarea 3 dar e un pas înainte față de 7 zile de exersare a canapelei.
Am înlocuit brânza din magazin cu brânză de pe munte, diferența este vizibilă, sunt mult mai bine, am scos aproape de tot smântâna, uneori mănânc iaurt sau kefir.
Distinsa mea persoană în continuare nu calcă prin bucătărie că o salată se face repede și nu pot numi aia gătit, sacrificarea unui avocado întins pe o lipie mexicană și ornat cu un ou ochi este cea mai complicată chestie pe care am gătit-o în ultima lună.
De citit s-a citit chiar dacă nu cum aș fi vrut dar 4 cărți pe lună e decent.
Am reușit să nu cumpăr nicio carte primele 3 luni ale anului conform planificării, perioadă în care m-am abținut și de la parfum și de la bijuterii.
Treaba asta nu a fost făcută în scop economic ci pentru că efectiv trebuie să termin munții de cărți de prin casă și să golesc din raftul de parfumuri.
Bijuteriile cumpărate anul ăsta sunt exclusiv din aur pentru că sunt ambidextre 😛 și frumoase și mijloc de protecție financiară.
Suplimentar am început să mă retrag din lumea în care trăim. Dacă ajungi acasă și deschizi o carte în locul programelor de știri sau FB-ului sunt mai multe șanse să găsești serenitatea.
Dacă totuși vreau să văd un film e fix momentul să profit de abonamentul ăla la Gaia și de documentarele Netflixului.
Săptămâna următoarea trebuie să îmi fac planuri pentru următoarea jumătate de viață, pentru că cel mai probabil anul ăsta o termin pe prima.
Voi cum vă petreceți zilele astea sfârșitul lumii?
Sursă: Pinterest
Doar un leu 
Comentarii recente