Agenția Națională de Poliție din Japonia a anunțat că numai în luna octombrie numărul sinuciderilor a fost de 2.153, de la începutul anului luându-și viața peste 17.000 de persoane, informează canalul Fox News.
Prin comparație, în Japonia au murit de COVID-19 mai puțin de 2.000 de persoane în tot anul 2020.
Experții afirmă că pandemia a exacerbat problemele de sănătate mentală din cauza carantinelor prelungite, a izolărilor de ceilalți membri ai familiei, a șomajului și a celorlalte griji financiare.
„Trebuie să privim realitatea cu seriozitate”, a declarat săptămâna aceasta purtătorul de cuvânt al guvernului, Katsunobu Kato, anunțând noi măsuri pentru ajutorarea oamenilor prin intermediul unor linii telefonice speciale și al rețelelor de socializare.
Femeile sunt mai afectate
Japonia este în mod tradițional una dintre țările cu cele mai mari rate ale sinuciderii de pe glob, însă cifrele începuseră să scadă. Până când a apărut pandemia de COVID-19.
Octombrie este a patra lună în care sinuciderile au înregitrat o creștere, după apariția coronavirusului.
Femeile nipone au fost mai afectate de depresia COVID decât bărbații, rata de sinucidere înregistrată în rândul lor crescând în luna octombrie cu 80%.
Autoritățile japoneze au sporit fondurile destinate măsurilor de prevenire a sinuciderilor cu încă 10 milioane de dolari, față de bugetul inițial care era de 24 milioane de dolari.
Specialiștii au avertizat
Încă de la începutul pandemiei și de la instituirea măsurilor drastice de limitare a libertății de mișcare și de izolare, specialiștii au avertizat asupra consecințelor dezastruoase pe care acestea le vor avea asupra stării de sănătate mentală a populației.
„Efectele secundare ale distanțării sociale pot spori riscul de suicid”, avertizau oamenii de știință încă din 10 aprilie, într-un articol publicat American Medical Association. „Este important să privim schimbările prin prisma unei varietăți de factori de risc economici, psihosociali și legați de sănătate.”
În mod deosebit, experții atrăgeau atenția încă de atunci că izolarea forțată ar putea reprezenta „furtuna perfectă” pentru sinucideri.





Sfântul Apostol Andrei a fost din Betsaida, orășel pe malul lacului Ghenizaret, fiul lui Iona, din Galileea, și fratele lui Petru, primul dintre ucenicii Domnului Hristos. Înainte de a fi Apostol al Domnului, Sfântul Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Dar, dacă a auzit, a doua zi după Botezul lui Iisus în Iordan, pe dascălul său Ioan, arătând cu degetul către Iisus și zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica păcatul lumii” (Ioan, 1, 29), Sfântul Andrei, lăsându-l pe Ioan, a urmat după Hristos, zicând fratelui sau Petru: „Am găsit pe Mesia, care se tâlcuiește Hristos” (Ioan, 1, 41). Și astfel, l-a tras și pe Petru spre dragostea lui Hristos. Drept aceea, Sfântului Andrei i se mai spune și Apostolul cel dintâi chemat al Domnului. Și se află în Scriptură și alte multe învățături despre dânsul.
La rândul ei, Tradiția Bisericii ne spune că, după Înălțarea Domnului la cer și după Cincizecime, Apostolii au tras la sorți și au mers în toată lumea, pentru propovăduire. Atunci, acestui întâi chemat, i-a căzut sorțul să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia și Macedonia, cu ținuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre și Sciția (adică Dobrogea noastră) și până în Crimeea. Însă, a umblat în aceste locuri nu în grabă, ci, în fiecare, zăbovind și răbdând multe împotriviri și nevoi, pe toate biruindu-le cu ajutorul lui Hristos. S-a întors la urmă din nou în Bizantia, hirotonind acolo episcop pe Stahie și, străbătând celelalte țări, a ajuns la ținutul Peloponezului, unde pe mulți i-a tras de la idoli la Hristos. Tot din Tradiție, mai știm că Sfântul Andrei a avut și un sfârșit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei”. Dumnezeului nostru slavă!




Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!

17 comments