Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, îi îndemnă pe români să nu mai aștepte să crească nivelul de trai, ci să apeleze la alte soluții, precum refolosirea unor lucruri sau repararea lor și să meargă mai mult cu mijloacele de transport în comun. De altfel, Valentin Lazea susține că politicienii se folosesc de faptul că mulți oameni nu au noțiuni economice, atunci când promit că vor majora pensiile și salariile. Însă, în realitatea, acestea stagnează din cauza inflației.
Parlamentul a votat, marți, conducerea Băncii Naționale a României (BNR) pentru următorii cinci ani. Mugur Isărescu a obținut un nou mandat de guvernator și de președinte al Consiliului de Administrație (CA). El e cel mai longeviv guvernator al unei bănci centrale – deține funcția din 1990, cu o pauză de un an, în 2000, când a fost premier.
Cine mai face parte din conducerea BNR
Leonardo Badea e noul vicepreședinte al CA și prim-viceguvernator al BNR, Florin Georgescu a devenit viceguvernator și membru al CA, iar Cosmin-Stefan Marinescu, consilier economic al președintelui Klaus Iohannis, e și el viceguvernator și membru în CA.
De asemenea, au mai primit votul pentru a fi membri în CA ai BNR: Aura Socol, Roberta Anastase, Alexandru Nazare, Csaba Balint şi Cristian Popa.
Posted in BNR, REINCARNARE by saccsiv on martie 27, 2024
Minutul 33:
Transcript:
„Trebuie să facem un pas lateral față de religia creștină sub oricare din formele ei ortodoxă, catolică și protestantă și să mergem spre un înțeles mai global al religiei, spre religiile orientale care nu au alungat din cuprinsul lor conceptul de reîncarnare. Reîncarnarea a existat inițial chiar și în Evanghelii, în Biblii, dar a fost ștearsă. Toate pasajele legate de reîncarnare au fost șterse la primul conciliu de la Niceea din 325, pentru că atunci preoții au zis doamne, dacă omul de rând ar ști că are nu știu câte vieți în care să se îmbunătățească, va fi leneș delăsător?
Domnule, hai să mutăm reîncarnarea doar la sfârșitul timpurilor când va fi a 2-a venire și atunci se vor reîncarna toți în în corp uman. Ori dacă elimini conceptul de reîncarnare dintr-o religie cum din păcate s-a făcut în creștinism, atunci nu mai înțelegi de ce un copil să aibă cancer, de ce o femeie să fie maltratat de soțul ei. În momentul în care accepți conceptul de reîncarnare, viața devine simplă, totul, totul devine explicabil și ți se ia și ți se ia o greutate de pe suflet, totul devine explicabil.
E clar și de ce a murit copilul X și de ce e schinguită femeia aia și de ce omul ăla a rămas fără mâini și fără picioare și mai mult de jumătate din populațiile pământului trăiesc în religii care consideră în continuare re-încarnarea. Mai sunt și acum în Evanghelii, mici referiri la reîncarnare, precum dialogul lui Iisus cu bătrânul Nicodim”
Centrul pentru Politici Locale solicită recuperarea ”poansonului” pentru ca România să redevină producător de aur garantat. Într-un comunicat trimis pe adresa redacției, se arată că „s-au împlinit 16 ani de când România a pierdut «poansonul», iar țara noastră a fost scoasă de pe lista producătorilor de aur. Suntem într-un context economic și social dificil, cauzat inclusiv de conflictul militar de la graniță, iar redeschiderea exploatațiilor miniere redevine nu doar o soluție viabilă care ne va scoate din criză, ci o obligație și responsabilitate a statului român!
România are 8 zăcăminte mari de aur de peste 1 100 tone de aur.
Min. 2:13
România ar putea fi primul producător de aur din Europa.
Statul a abandonat subsolul țării și ne-a lăsat pe toți să credem că am sărăcit.
Min. 6:13
De ce nu am exploatat noi această resursă și de ce o dăm altora de la care vom primi mărunțiș sub formă de redevențe, taxe și impozite.
Min. 7:55
Așa ziși specialiști angajați de toate guvernele post decembriste au acreditat ideea că România nu mai are zăcăminte de aur.
Min. 8:43
A existat un interes internațional ca mineritul în România să fie închis.
Min. 13:36
În anul 2000, BNR a refuzat să mai cumpere aur din producția internă. Iar pentru că metalul nu putea fi scos în afară țării, minele s-au trezit că nu mai au piață de desfacere. Rămasă fără clienți, carieră Certej a fost închisă.
Politica BNR nu era să-și mărească rezervă de aur … că așa recomandă Banca Centrală Europeană.
Min. 15:45
România a pierdut poansonul și dreptul de a stanța lingourile.
Piața Londrei acceptă lingourile de aur însemnate cu anumite ponsoane. Că să primim înapoi poansonul ar trebui să exploatăm minimum 10 tone de aur pe an și să îndeplinim multe alte condiții cerute de autoritățile londoneze. Așa că azi, chiar dacă am mai exploata aur, ar trebui să-i plătim Bulgariei sau altei țări europene bani grei că să ne stanțeze.
Min. 18:09
Legea spune că minele închise nu mai pot fi deschise.
În 2011 rezerva României este la jumătate față de 1940.
Conform Nasul tv, până in 2017 Guvernatorul Băncii Naţionale nu a dat o explicaţie plauzibilă pentru această catastrofă naţională, pierderea “poansonului”, brandul pentru aur, în 2006.
Sintetizând:
– în 2000 BNR refuză să mai cumpere aur din producția internă deoarece așa i-a recomandat Banca Centrală Europeană.
– în 2006 România pierde poansonul
– minele se închid sub pretextul că nu mai este aur
– legea prevede că minele închise nu mai pot fi deschise
Concluzie:
Totul a fost premeditat.
Păpușarii care stăpânesc sistemul finaniar bancar dictează și care-i mersul cu aurul.
Există aur în România, dar românii nu au dreptul să-l aibă.
Ani si ani de zile BNR a negat ca aurul Romaniei ar fi dus in strainatate, cu toate ca existau dovezi ca suntem mintiti. Iata, de exemplu, ce spunea, printre altele, Corneliu Vadim Tudor in sedinţa Senatului din 15 aprilie 2002:
Datoria externă totală a României a crescut în ianuarie 2023 cu 7,51 miliarde euro, ajungând la un total de 150,2 miliarde euro, din care administraţia publică deţine 64,8 miliarde euro, cu 7,1 miliarde euro peste nivelul din decembrie 2022, arată datele publicate joi de BNR.
Adrian Vasilescu, BNR, la cea de-a XV-a ediţie a conferinţei internaţionale „Perspectives in Banking and Financial Law”, conform Replica:
„Astăzi sunt vremuri speciale sub foarte multe aspecte. Niciodată nu s-au mai adunat atâtea crize laolaltă câte sunt acum. Că nici nu mai ştim să le numărăm. Dar oricum, cele mai grave şi cele mai importante sunt criza energetică şi dezordinea preţurilor, care sunt legate. Iar o bancă centrală, cum este şi Banca Naţională a României, se plasează în acest triunghi alegându-şi foarte bine şi după lege atribuţiile”
Banca Națională a României se află în perioada de testare a unui leu digital. Se verifică acum conceptele referitoare la aspecte tehnice, de securitate și juridice, precum și a implicațiilor de politică referitoare la potențiala emitere a leului digital.
În medie 69% dintre consumatori, atat din România cat și din țările din regiune, și-ar dori să poată transforma criptomonedele în cash la orice ATM.
Românii vor criptomonede
Studiul a relevat ca se manifestă o popularitate crescută a criptomonedelor în rândul consumatorilor, întregistrând o notorietate de 93% in România, la un nivel relativ asemănător cu țările din regiune (Albania – 92%, Bulgaria – 95%, Croatia – 95%, Serbia – 93%, Slovenia – 95%).
Interesant este că aproape jumătate dintre cei care au auzit de criptomonede, atât din Romania, cât și din țările din regiune, consideră că acestea ar trebui acceptate în circuitul bancar.
Ca urmare a volatilității extrem de crescute a pieţei cripto din ultima perioadă, se manifestă o intenție din partea consumatorilor de a apela la serviciile unui broker de criptomonede.
CURS BNR, valabil în 28, 29, 30 mai
Euro a crescut la 4,9429 lei, cu 0,0006 lei.
Dolarul continuă să scadă după o perioadă lungă în care părea de neoprit. Dolarul SUA a ajuns la 4,6098 lei, după o scădere cu 0,0096 lei.
Și lira sterlină a scăzut la 5,8083 lei, cu 0,0113 lei.
Într-o perioadă în care prețurile la alimente au explodat, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, le-a recomandat românilor un ceai de tei, ca să se calmeze.Astfel, Bugetul.ro vă prezintă astăzi veniturile șefului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, după ce i-am consultat ultima declarație de avere.Trebuie precizat că Isărescu încasează lunar și pensie, și salariu.
Potrivit ultimei declarații de avere, pe anul 2020, Mugur Isărescu a încasat salarii dintre trei surse: 966.361 de lei – pentru funcția de guvernator BNR, 30.612 lei – pentru faptul că e membru titular la Academia Română, respectiv 1.330 de lei – pentru activități didactice la ASE. De aici, rezultă, conform calculelor Bugetul.ro, o sumă netă de 998.303 lei.
La veniturile din salarii, potrivit declarației de avere din iunie 2021, verificate de Bugetul.ro, Isărescu a beneficiat, în 2020, și de o pensie anuală în valoare totală de 193.740 de lei.
Așadar, potrivit calculelor Bugetul.ro, doar din pensie și salarii, exceptând veniturile soției, Mugur Isărescu a câștigat, în anul 2020, 1.192.043 de lei – sumă netă. Asta înseamnă că Mugur Isărescu a avut, în 2020, venituri de 99.336,9 lei pe lună – 20.085 de euro pe lună.
Mugur Isărescu: „Nu ne strică ceva mai multă calmitate. Mai bem câte un ceai de tei”
„Presiunile costurilor s-au transmis cel mai acut pe segmentul alimentelor procesate, cu ponderi ridicate ale cheltuielilor cu materiile prime si transportul. Preţurile energiei s-au transmis în cotaţiile produselor agroalimentare, pe canalul costurilor cu transportul, îngrăşăminte şi furaje, dar şi pe un fundal, să spunem, de început de panică. Nu ne strică ceva mai multă calmitate. Agitaţia e caracteristică perioadelor de criză. E de înţeles, dar eu cred că autorităţile noastre trebuie să transmită mai calm. Am înţeles şi eu mesajul, mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut cu Eugen Rădulescu. E un sfat bun pentru că şi acest canal psiho-social al anticipaţiilor, discuţiile care nu se mai termină cu inflaţia şi exagerările sunt specifice, dar nu fac bine”, a afirmat, într-o conferință de presă, Mugur Isărescu, cu privire la scumpiri.
România este ţara cu cel mai mare deficit bugetar din PIB din toată Uniunea Europeană şi are cel mai mare deficit de cont curent, de peste 5%, iar dacă nu va avea o corectare ordonată a celor două deficite există un risc semnificativ ca aceasta să fie realizată de creditori şi va fi mai rău decât în Grecia, a avertizat, joi, şeful Direcţiei stabilitate financiară din Banca Naţională a României (BNR), Eugen Rădulescu, într-o conferinţă de specialitate.
„Avem problema deficitelor gemene. Suntem ţara cu cel mai mare deficit bugetar din PIB din toată Uniunea Europeană, iar acest lucru ne creează o vulnerabilitate formidabilă. De asemenea, avem cel mai mare deficit de cont curent şi suntem singurii care am depăşit 5%, ceea ce este deosebit de primejdios pe termen lung. Dacă nu vom avea o corectare ordonată a celor două deficite, avem un risc semnificativ ca aceasta să fie realizată de creditori şi dictată de creditori, ceea ce nu e niciodată bine. Să ne uităm la ce s-a întâmplat în Grecia şi să ştiţi că va fi mai rău la noi dacă ajungem la mâna creditorilor. Spre deosebire de Grecia, care era într-atât de îndatorată încât creditorii au plătit şi ei pentru ca să se îndrepte puţin situaţia, noi vom plăti numai noi…”, a susţinut Rădulescu.
În viziunea specialistului BNR, România are cel mai mare cost al îndatorării publice din Uniunea Europeană, precum şi o expunere foarte mare a sectorului bancar faţă de administraţia publică.
Vin vești îngrijorătoare de la Banca Națională a României (BNR), în raportul privind inflația, publicat vineri, 11 februarie.
Românii află că scumpirile alimentelor se vor apropia de 12% în primul trimestru al anului. Iar BNR – instituția în fruntea căreia se află guvernatorul Mugur Isărescu – anunță că „se vor manifesta în continuare presiuni inflaționiste pe segmentul energiei (inclusiv în cazul combustibililor, pe fondul evoluției cotațiilor globale ale țițeiului)”.
4 comments