Parlamentarii au fost adusi din vacanta pentru a aproba uciderea a 500 de ursi pana la sfarsitul anului plus alti 500 la anul. Proiectul de lege a fost initiat de senatorul UDMR Tanczos Barna. Cei mai multi vor fi vanati in Harghita, Covasna si Mures
Camera Deputaților a adoptat, luni, în sesiune extraordinară, modificările aduse legii vânătorii. Potrivit acestor modificări, doar în 2024 vor putea fi împușcați aproape 500 de urși. Același număr este aprobat și pentru anul viitor. De asemenea, urșii vor putea fi recoltați de vânători sub supravegherea presonalului tehnic de specialitate. În prezent, urși erau împușcați doar de personalul tehnic de specialitate al Gărzii forestiere sau de către personalul tehnic de specialitate al gestionarilor faunei cinegetice. Legea prevede și sumele pe care vânătorii le vor achita pentru trofee.
Până acum, personalul tehnic de sepcialitate putea să împuște animalele care ameninţă viaţa ori integritatea corporală a persoanelor sau integritatea bunurilor acestora. După modificarea legii, vânătorii, sub coordonarea personalului tehnic de specialitate, vor putea împușca 426 de urși, adică cota de prevenție pentru anul 2024. Alți 55 de urși, cota de intervenție, vor fi împușcați în acest an de personalul tehnic de specialitate.
Deputați au fost chemați, luni, din vacanță, pentru o sesiune extraordinară în care să fie modificată legea vânătorii, după tragedia din munții Bucegi, în care o tânără a fost ucisă de un urs, pe traseul turstic Jepii Mici. Plenul Camerei deputaților a votat noua formă a legii.
Potrivit proiectului de la Camera Deputaților, se propune împușcarea până la finalul acestui an a unui număr de 426 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de prevenţie la nivel naţional, şi a unui număr de 55 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional. Cotele sunt valabile pentru anii 2024 și 2025.
Potrivit anexei la proiectul de lege, cele mai multe exemplare e urs ar urma să fie recoltate în județele Harghita și Covasna, 73 respectiv 54. În județul Mureș sunt 43 de exemplare, iar în județul Brașov ar urma să fie împușcați 45 de urși. Alte exemplare vor fi recoltate în Argeș (30), Bistrița Năsăud (21), sau Buzău (28).
Proiectul de lege prevede că recoltările de urs se fac „în vederea prevenirii atacurilor asupra populației umane și a pagubelor materiale cauzate de atacurile de urs”.
„Începând cu anul 2026, numărul de exemplare de urs brun care reprezintă nivelul de prevenție și repartiția pe județe și fonduri cinegetice se face până la data de 15 mai a fiecărui an, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de vânătoare pe baza Studiului privind analiza probelor genetice, stabilirea numărului minim de indivizi la nivel național, a diversității genetice și a structurii populaționale, realizat de autoritate.“”, mai prevede legea.
Cât costă un trofeu
Legea prevede de asemenea și sumele pe care vânătorii trebuie să le achite pentru trofee.
Astfel, potrivit legii, „după evaluare blana se restituie gestionarului iar pentru fiecare craniu de urs evaluat gestionarul va achita la structura teritorială a Gărzii Forestiere Naționale, un tarif în funcție de punctajul C.I.C. stabilit, după cum urmează: a) până la 54 puncte C.I.C. – echivalentul a 300 euro; b) între 54,1 și 60 puncte C.I.C. – echivalentul a 500 euro; c) peste 60,1 puncte C.I.C. – echivalentul a 700 euro. (4) Sumele prevăzute la alin.(3) se achită în lei la cursul BNR din ziua efectuării plății, nu sunt purtătoare de TVA și se virează la bugetul de stat.”
Pentru craniile care provin de la exemplare de urs a căror blană depășește 400 (+5%) puncte C.I.C., gestionarul nu achită tariful prevăzut, craniul și blana rămânând în proprietatea publică a statului.
Senatorul UDMR Tanczos Barna a declarat, luni, că populaţia de urs brun din România nu este în pericol iar toate studiile arată o creştere constantă a populaţiei de urs brun, inclusv cele ale ONG-urilor. Potrivit iniţiatorului proiectului de lege privind urşii, este nevoie de o intervenţie preventivă, aşa cum se face în toate ţările europene.
„Nu există nicio ţară unde să se fi recoltat peste 10.000 sau 15.000 de probe genetice de la această specie. (..) Vom avea un fundament ştiinţific şi pentru următoarele intervenţii”, a spus Tanczos Barna. Fostul ministru a subliniat că a ”proiectul de lege completează Planul de acţiuni care a fost dezbătut în urmă cu patru -cinci ani şi unde e prevăzută şi intervenţia prin vânătoare”.
„Toate studiile arată o creştere constantă a populaţiei de urs brun din România, inclusiv cele făcute de ONG-uri, cele făcute în zona Făgăraş unde un ONG studiază populaţia de urs brun din zonă. Toate studiile legate de numărul de atacuri arată o creştere semnificativă, precum şi cele care analizează valoarea pagubelor. Deci, populaţia de urs brun din România nu este în pericol şi acest lucru este subliniat inclusiv de studiul ştiinţific. Este nevoie de o intervenţie preventivă, aşa cum se face în toate ţările europene, unde există o populaţie semnificativă de urs brun”, a spus acesta.
Proiectul de lege a fost inițiat de fostul ministru al Mediului, senatorul UDMR Tanczos Barna, și a fost semnat de parlamentari de la PSD, PNL, UDMR, AUR și minoritățile naționale.
Săptămâna trecută, specialiștii de la Academia Română transmiteau că speră că „nu vor exista entităţi care să profite de această îngrijorătoare tragedie şi că vom avea cu toţii înţelepciunea de a identifica soluţii eficace pentru rezolvarea acestei probleme”. potrivit unui comunicat de presă.
„Este esenţial ca raportul care va fi transmis de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor către Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii să conţină informaţii privind situaţia aplicării cotelor de recoltă/intervenţie pentru sezonul trecut (cu hartă, localizarea punctelor de recoltă, raport pe sexe şi vârste la specia urs etc.), situaţia pagubelor produse de urşi cu distribuţia spaţială la nivelul fondurilor cinegetice, sume plătite pentru despăgubiri, situaţia incidentelor/atacurilor, măsurile luate de autorităţile locale pentru a preveni conflictele om-animal, situaţia aplicării OUG 81/2021 pe segmentul de timp suprapus aplicării ordinului de ministru referitor la stabilirea cotelor”, transmitea Academia Română.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Comentariul zilei: Din experienta mea in legatura cu subiectul “urs”
Tatal ucigasului ursului Arthur l-a decorat pe Klaus Iohannis / Florin Citu: nu este cel mai mare urs, pana la urma
Dupa cum probabil ca deja stiti, Printul Emanuel von und zu Liechtenstein l-a ucis pe Arthur:
Cum l-au ucis pe Arthur, cel mai mare urs din UE
Iata ce s-a mai aflat intre timp:
ZIARUL FINANCIAR: Nikolaus von Liechtenstein, tatăl prinţului care a ucis ursul din Covasna, l-a decorat pe Iohannis
Josef-Emmanuel von und zu Liechtensein, prinţul care a împuşcat, într-o pădure din Covasna, un urs considerat de organizaţiile de mediu cel mai mare exemplar din UE, este unicul fiu al lui Nikolaus von Liechtenstein, preşedintele Societăţii Europene Coudenhove-Kalergi.
În calitatea sa de preşedinte al Societăţii Europene Coudenhove-Kalergi, Nikolaus von Liechtenstein l-a decorat anul trecut pe preşedintele României, Klaus Iohannis, pentru rolul său în construcţia europeană.
Potrivit site-ului oficial al Preşedinţiei, Iohannis a primit distincţia „Premiul European Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020 direct de la Nikolaus von Liechtenstein, într-o ceremonie la Palatul Cotroceni.
Prima dată, acest premiu a fost acordat fostului preşedinte Emil Constantinescu, după cum a afirmat însuşi Klaus Iohannis, în discursul de mulţumire pentru premiul acordat.
[…]
Nikolaus von Liechtenstein, al treilea din stanga
Premierul Florin Citu a declarat, miercuri, ca a avut o discutie cu ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Tanczos Barna, cu privire la ursul impuscat in judetul Covasna, sustinand ca nu toate informatiile care au aparut in spatiul public ar fi corecte.
„Am avut o discutie cu domnul ministru. Inteleg ca exista o ancheta. Vom vedea care vor fi rezultatele. Se pare ca nu toate informatiile din spatiul public sunt corecte si aici nu as vrea sa comentez ceva ce nu este corect, dar se pare ca nu este cel mai mare urs, pana la urma. Vom vedea care sunt concluziile anchetei”, a precizat Citu, intr-o conferinta de presa, la Palatul Victoria.
[…]
Comentariu saccsiv:
La ceremonia în care președintele român a primit premiul „Coudenhove-Kalergi”, președintele PPE, Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European, declara că in 2019 i-a propus lui Klaus Iohannis să-i fie succesor, deci președintele Consiliului European, dar fost refuzat:
„Îi spun cu mare convingere că ar fi un nemaipomenit președinte al Consiliului European. Președintele Iohannis zâmbește cordial, îmi mulțumește pentru această propunere și după o vreme adaugă: «Știi ceva, Donald, eu mai am ceva treabă de făcut în România, așa că, te rog, nu lua în considerație candidatura mea»”
Cititi va rog mai multe la:
Klaus Iohannis a primit premiul Kalergi
In cartea sa Praktischer Idealismus, Richard Coudenhove-Kalergi scria:
„Omul viitorului va fi de rasă mixtă. Actualele rase și clase vor dispărea treptat din cauza dispariției spațiului, timpului și prejudecatilor. Rasa viitorului euroasiato – negroida, similara la infatisare cu anticii egipteni, va inlocui diversitatea popoarelor cu diversitatea indivizilor.”
Cititi va rog mai multe la:
Noua stema a IJP Covasna include elemente ale steagului Ungariei si „Tinutului Secuiesc” …
Citez din articlul Steagul Ungariei pe sigla IJP Covasna:
Sigla IJP Covasna, modificată prin includerea steagului Ungariei și a Ținutului Secuiesc. Modificarea siglei ISP Covasna a fost aprobată prin ordin de ministru de către Traian Igaș.
Ungurii înfig în inima Poliției Covasna elemente din steagul Ținutului Secuiesc. Toate aceste lucruri se întâmplă cu acordul actualului Ministru al Administrației și Internelor, Traian Igaș.
”În cadrul amplului proces de “reformă și rebrănduire” a Ministerului Administrației și Internelor s-a emis Ordinul nr. 126/17.06.2011 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului internelor și reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administrației și Internelor”, se arată în documentul Minsiterului de Interne.
Prin acest ordin a fost aprobată și stema IPJ Covasna. Stema conține culorile steagului Ungariei cât și o parte din elementele steagului Ținutului Secuiesc, și anume un braț ce străpunge cu sabia o inimă.
Marius Militaru, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne a declarat că stema a fost aprobată de o comisie de heraldică de la Academia Română. Însă membrii comisiei susțin că nu au fost consultați cu privire la acest lucru.
Cititi va rog si:
Presedintii CJ din Harghita, Covasna si Mures si-au depus documentele pentru cetatenia maghiara
Presedintii CJ din Harghita, Covasna si Mures si-au depus documentele pentru cetatenia maghiara
Citez din articolul Preşedinţii CJ din Harghita, Covasna şi Mureş şi-au depus documentele pentru cetăţenia maghiară:
Preşedinţii Consiliilor Judeţene din Harghita, Covasna şi Mureş şi-au depus, luni, la Consulatul General al Ungariei de la Miercurea Ciuc, documentele pentru obţinerea cetăţeniei maghiare. Cei trei au fost printre primii înscrişi pe listele solicitanţilor încă din luna noiembrie a anului trecut.
Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita, Tamas Sandor, preşedintele CJ Covasna şi Lokodi Edit Emoke, preşedintele CJ Mureş s-au înscris pe listele Consulatului Maghiar din Miercurea Ciuc în luna noiembrie 2010, la numai o zi după ce Parlamentul de la Budapesta a modificat legislaţia astfel încât solicitanţii să nu mai fie obligaţi să aibă domiciliul în ţara vecină.
Cei trei preşedinţi de CJ au declarat pentru Mediafax că s-au grăbit să îşi depună actele pentru obţinerea cetăţeniei ungare chiar în prima zi de lucru a noului an pentru a da un exemplu locuitorilor din Transilvania, pe care i-au îndemnat să procedeze la fel.
„Este un drept oferit de statul ungar şi cred că e bine să-l revendicăm încă din primele zile ale anului. Cred că pentru unificarea naţiunii (maghiare – n.r.), chiar şi a acelei părţi rămasă în afara graniţelor, obţinerea dublei cetăţenii este benefică. Asta nu înseamnă că aş dori să trăiesc în Ungaria sau copiii mei ar dori să trăiască acolo deocamdată, este un drept prin care ne putem accentua apartenenţa la aceeaşi naţiune„, a declarat Borboly Csaba.
Preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor a venit la Consulat împreună cu soţia şi cei trei copii. Acesta susţine că putea solicita şi obţine cetăţenia ungară încă din 1990, când s-a dus în Ungaria, unde a trăit timp de cinci ani împreună cu soţia sa, însă a aşteptat să poată face acest demers „acasă”.
(more…)
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
27 comments