Reacții după ce Volodimir Zelenski a amenințat că trimite armata după Viktor Orban
Comisia Europeană a descris vineri drept „inacceptabile” ameninţările lui Volodimir Zelenski la adresa premierului ungar Viktor Orban, după ce preşedintele ucrainean a spus că ar putea trimite armata ucraineană după el dacă nu deblochează ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro oferit Ucrainei de UE, ajutor blocat prin veto de Orban ca represalii faţă de întârzierea repunerii în funcţiune a secţiunii ucrainene a conductei petroliere Drujba, relatează AFP şi EFE.
„Acest tip de limbaj este inacceptabil. Nu trebuie să existe nicio ameninţare faţă de statele membre ale UE”, a spus Olof Gill, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit Agerpres, care citează cele două agenții de presă.
„Escalada în retorică din toate părţile nu este utilă şi nici nu conduce la atingerea obiectivelor pe care noi le-am menţionat”, respectiv exercitarea de „presiuni” asupra Rusiei să oprească agresiunea împotriva Ucrainei, acordarea către aceasta a împrumutului de 90 de miliarde de euro şi asigurarea aprovizionării energetice a statelor membre, a indicat acelaşi purtător de cuvânt comunitar.
Liderul de la Kiev l-a ameninţat joi pe Orban cu o acţiune militară dacă Ungaria nu deblochează acest ajutor financiar Ucrainei de UE.
„Sperăm că această persoană din UE (Viktor Orban n.red) nu blochează cele 90 de miliarde, sau măcar prima tranşă din cele 90 de miliarde şi că militarii noştri vor avea în continuare armament. Dacă nu va fi aşa, atunci vom da adresa acestei persoane forţelor noastre armate, băieţilor noştri. Pentru ca să-l cheme şi să vorbească cu el pe limba lor”, a spus Zelenski la Kiev la începutul unei şedinţe de guvern, în prezenţa presei.
Volodimir Zelenski a continuat: ruşii „ne ucid, iar noi ar trebui să-i dăm petrol sărăcuţului Orban, pentru că fără acesta el nu poate câştiga alegerile?„.
Președintele ucrainean a susţinut anterior joi că oleoductul Drujba, care trece prin Ucraina şi aprovizionează cu petrol rusesc Ungaria şi Slovacia, ar putea redeveni operaţional abia peste o lună şi jumătate, deşi a recunoscut că ar dori ca această conductă să nu mai fie funcţională deloc.
Ungaria şi Slovacia sunt în continuare nevoite să-şi folosească rezervele strategice de petrol după ce din 27 ianuarie tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba a fost oprit în Ucraina, în urma a ceea ce această ţară afirmă că a fost un atac cu drone al Rusiei, iar Zelenski susţine că reparaţiile necesită timp. Dar Viktor Orban şi premierul slovac Robert Fico susţin de partea lor că Ucraina menţine blocată conducta într-o acţiune de şantaj politic împotriva lor pentru refuzul de a susţine Kievul în războiul cu Rusia şi mai ales pentru că Orban se opune aderării Ucrainei la UE.
Ungaria a sistat livrările de motorină, gaze şi electricitate către Ucraina
Drept represalii, Ungaria a sistat livrările de motorină, gaze şi electricitate către Ucraina şi a blocat prin veto al 20-lea pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei, blocând de asemenea împrumutul european de 90 de miliarde de euro oferit Ucrainei, împrumut pe care aceasta din urmă îl va rambursa numai dacă Rusia îi va plăti ipotetice „reparaţii de război„, altfel statele membre ale UE vor trebui să-l ramburseze, cu excepţia Ungariei, Republicii Cehe şi Slovaciei, care au cerut şi au obţinut o scutire de la participarea la mecanismul de garantare.
Slovacia a suspendat livrările de electricitate către Ucraina
La rândul ei, Slovacia a suspendat livrările de electricitate către Ucraina.
Premierul Fico a descris vineri ameninţările lui Zelenski la adresa lui Orban drept un „şantaj grav” prin care preşedintele ucrainean „a trecut toate liniile roşii”.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat vineri că amenințarea voalată a președintelui ucrainean la adresa premierului ungar „transmite un mesaj întregii națiuni maghiare” și este „inacceptabilă”.
Kelemen Hunor a spus că o astfel de declarație „trebuie condamnată”.
„Există o limită care nu poate fi depășită nici măcar în cazul unei diferențe de opinie politică. Amenințarea prim-ministrului unei țări cu moartea este o asemenea limită. Acest lucru este inacceptabil și trebuie condamnat în mod clar”, a declarat liderul UDMR, vineri, într-o postare pe Facebook în limba maghiară.
El susține că „amenințarea președintelui Zelenski nu îi este adresată doar lui Viktor Orban”, ci „transmite un mesaj întregii națiuni maghiare”, întrucât este vorba despre premierul Ungariei.
„Într-o situație deja tensionată, retorica amenințătoare nu ajută, ci, dimpotrivă, sporește și mai mult tensiunea. Tocmai de aceea este important să se spună clar: asemenea declarații nu își au locul într-o dezbatere politică”, a conchis Kelemen Hunor.
[…]
Sfântul Nicodim de la Tismana. Regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a trecut la Ortodoxie?
În luna decembrie, în ziua a douăzeci şi şasea, pomenirea Sfântului Preacuviosului Părintelui nostru Nicodim, arhimandritul din lavra Sfintei Mănăstiri Tismana:
http://www.noutati-ortodoxe.ro/calendar-ortodox/sinaxar.php?date=1451106000
Conform http://ro.orthodoxwiki.org/Nicodim_de_la_Tismana printre multele minuni aminteste si de:
- Darul tămăduirii, de care a beneficiat şi o fiică, care suferea de epilepsie, a împăratului Sigismund al Ungariei;
- Transformarea fripturii de purcel în păstrăv cu ocazia praznicului în onoarea lui Sigismund şi a lui Mircea cel Bătrân;
- Mersul prin foc, care a condus la convertirea la ortodoxism a împăratului Sigismund, care a primit prin botez numele de Matei.
Iata si ce putem citi la http://www.umblarici.ro/2010/01/05/la-tismana-pe-urmele-sf-cuvios-nicodim/
De la Tismana cuviosul parinte Nicodim coordoneaza mai multe manastiri, corespondeaza cu patriarhul de Tarnovo (Bulgaria), este sfetnic de taina pentru voievozii valahi iar ucenici de-ai sai ajung pana la Neamt. Pentru oamenii acelor vremuri, parintele era un sfant inca din timpul vietii. Cu numele cuviosului pe buze si in inima, cei bolnavi se tamaduiau atingandu-se de hainele sale si nu de putine ori, pana sa ajunga la portile manastirii. Inca din tinerete, Domnul ii daruise Harul inainte-vederii, vindecand-o si pe fata bolnava de epilepsie a lui Sigismund al Ungariei. Este un eveniment al anului 1406, cu cateva luni inainte de trecerea la Domnul a Cuviosului parinte Nicodim. Cu aceeasi ocazie, delegatia papistaseasca care care il insotea pe Sigismund il incearca pe drept-credinciosul parinte: acesta transforma un purcel in pastravi si sta nevatamat in foc, impreuna cu un ucenic de-al sau. In urma acestor fapte, traditia spune ca Sigismund de Luxemburg a trecut la ortodoxie, sub numele de Matei (dupa altii, intalnirea are loc la Severin, acolo unde trebuia sa ajunga si voievodul Mircea). In orice caz, exista mai multe documente prin care Sigismund avea sa intareasca, in viitor, drepturi ale manastirii Tismana.
Studiati va rog si:
http://www.tismana.ro/manastirea/nicodim/colectie.htm
Iar conform https://adevarul.ro/stiri-locale/turnu-severin/sfantul-nicodim-a-trecut-dunarea-la-orsova-pe-o-1593832.html
[…]
Sunt considerate minuni ale Sfântului Nicodim: viziunile care le-a avut privind înfiinţarea mănăstirilor; trecerea miraculoasă a Dunării plutind pe rasa călugărească; întâmplarea de la Ponoare, în care blestemul lui Nicodim aruncat asupra localnicilor s-a împlinit; darul tămăduirii, de care a beneficiat şi o fiică suferindă de epilepsie a regelui Sigismund de Luxemburg al Ungariei; transformarea fripturii de purcel în păstrăv cu ocazia praznicului în onoarea lui Sigismund şi a lui Mircea cel Bătrân; mersul prin foc, ce a condus la convertirea la ortodoxism a regelui Sigismund de Luxemburg al Ungariei, care a primit prin botez numele de Matei.
[…]
Donald Trump și Vladimir Putin se vor întâlni la Budapesta
Donald Trump a avut joi o lungă convorbire la telefon cu Vladimir Putin. După care a anunțat, pe contul său de Truth Social, că „s-au făcut progrese importante” și a stabilit că se va întâlni cu liderul de la Kremlin la Budapesta, pentru a încerca să pună capăt războiului din Ucraina. Trump a menționat și că Putin l-a felicitat pentru „marea realizare a păcii în Orientul Mijlociu, un vis de secole”.
Trump e mulțumit
Apelul a fost „bun și productiv”, a arătat liderul de la Casa Albă, precizând că săptămâna viitoare va avea loc o întâlnire la nivel de „consilieri de nivel înalt” din ambele țări, relatează BBC.
„Președintele Putin și cu mine ne vom întâlni apoi într-un loc convenit, Budapesta, Ungaria, pentru a vedea dacă putem pune capăt acestui război rușinos dintre Rusia și Ucraina”, a continuat Trump.
El nu a menționat dacă a discutat cu Putin despre rachatele Tomahawk pe care intenționează să le furnizeze Ucrainei pentru lovituri asupra Rusiei.
Trump a mai scris că va discuta despre conversația sa cu Putin când se va întâlni vineri, la Casa Albă, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Cred că s-au făcut progrese importante în conversația telefonică de astăzi”, a menționat el la finalul postării.
Putin l-a avertizat pe Trump în legătură cu Tomahawk
Pe de altă parte, Kremlinul susține că Vladimir Putin l-a avertizat pe Donald Trump în timpul convorbirii telefonice că oferirea Ucrainei de rachete de croazieră Tomahawk ar afecta relațiile dintre SUA și Rusia și procesul de pace, relatează Sky News.
Președintele rus i-ar mai fi spus lui Trump că forțele Moscovei au în prezent „inițiativă strategică deplină” de-a lungul întregii linii a frontului din Ucraina, potrivit consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov.
Ușakov a declarat și că un nou summit planificat între cei doi președinți va fi precedat de o convorbire telefonică între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul de externe rus Serghei Lavrov, care va avea loc în următoarele zile.
El a mai spus că apelul telefonic, care a durat circa două ore și jumătate, a avut loc la inițiativa Rusiei.
Orban este pregătit pentru summit-ul de la Budapesta
Și emisarul special al lui Putin, Kirill Dmitriev, a spus că apelul dintre președintele Rusiei și Donald Trump a fost „pozitiv și productiv”, repostând pe X mesajul lui Donald Trump de pe Truth Social.
Iar premierul Ungariei, Viktor Orban, a salutat pe X decizia celor doi lideri de a se întâlni la Budapesta.
„Întâlnirea planificată dintre președinții american și rus este o veste excelentă pentru popoarele iubitoare de pace ale lumii. Suntem pregătiți!”, a scris el.
Trump crede că încă e posibil ca Putin şi Zelenski să se întâlnească
Preşedintele Donald Trump consideră că încă este posibil să determine o întâlnire directă între Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, după discuția lui Trump cu liderul de la Kremlin.
„Preşedintele consideră că este încă posibil să-i reunească pe Putin şi Zelenski”, a declarat presei Karoline Leavitt. „El va încerca să promoveze pacea şi consideră că s-au înregistrat progrese în urma acestei convorbiri. Putin s-a angajat (în timpul convorbirii) să se întâlnească cu Donald Trump”, a confirmat purtătoarea de cuvânt, după ce Donald Trump anunţase primul summitul într-o postare pe Truth Social.
Ce a postat Trump în timp ce vorbea cu Putin
Președintele american a anunțat joi că discută telefonic cu președintele rus Vladimir Putin despre războiul din Ucraina, chiar în timpul convorbirii dintre cei doi.
„Vorbesc acum cu preşedintele Putin. Conversaţia este în curs, una lungă, şi voi raporta conţinutul acesteia, la fel ca şi preşedintele Putin, la finalul ei. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată acestei chestiuni!”, a scris Trump pe Truth Social.
Paradoxul maghiar
Viktor Orban + UDMR = love.
Viktor Orban a venit la congresul UDMR la Cluj:
Unde a venit si Ilie Bolojan:
Dar UDMR este in coalitia de guvernare unde figureaza ca fiind progresista, anti suveranista, pro europeana.
Iar Viktor Orban figureaza ca fiind suveranist…
Martiriul protopopului Martir Aurel Munteanu: „A fost bătut în plină stradă cu pumnii şi ciomege, a fost trântit la pământ, i-au smuls părul şi barba cu carne cu tot, iar unul dintre asasini i-a înfipt un par în gură până i-a ieşit prin ceafă”
Sursa: https://ortodoxia.ro/post/10-septembrie-1940-protopopul-martir-aurel-munteanu
Protopopul Martir Aurel Munteanu
S-a născut în data de 2 Mai 1882, la Merghindeal, Sibiu și a trecut la cele veșnice la data de 10 Septembrie 1940, ucis cu sânge rece de către trupele horthyste care au ocupat Ardealul, a fost înmormântat în fața catedralei Moților din Huedin, pe care a ctitorit-o.
Martiriul său s-a datorat faptului că era recunoscut ca lider al românilor din regiune: a fost reprezentantul Huedin-ului la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, care a decis Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918; apoi, după Marea Unire, a fost desemnat protopop de Huedin, primul din istoria nou-înființatului protopopiat; în 1926 a fost ales în Senatul României Mari.
Veșnica lui Pomenire!
Protopopul Aurel Munteanu s-a născut în 2 mai 1882 la Merghindeal, jud. Sibiu și a slujit o perioadă la Sebeșul Mare, în județul Cluj.
După alegerea ca protopop, a ctitorit Catedrala Moților, unde în prezent funcționează Parohia Huedin I.
Imediat după Dictatul de la Viena, când trupele horthyste maghiare au ocupat Transilvania, protopopul a fost ucis cu cruzime, pentru a speria românii și a-i îndemna să părăsească pământurile lor istorice.
Detaliile martiriului său sunt teribile, deși nu instigase niciodată la ură interetnică:
„A fost bătut în plină stradă cu pumnii şi ciomege, a fost trântit la pământ, i-au smuls părul şi barba cu carne cu tot, iar unul dintre asasini i-a înfipt un par în gură până i-a ieşit prin ceafă”, se menţionează într-un raport din epocă aparținând Ministerului Afacerilor Străine.
Protopopul Aurel Munteanu rămâne un exemplu peste timp de afirmare pozitivă a identității naționale, chiar dacă aceasta l-a condus, în contextul său istoric, la jertfa supremă.
Contrastul este cu atât mai pilduitor când naționalismul său pașnic se vede confruntat cu naționalismul extremist șovin căruia i-a căzut victimă.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
SBU a anunțat descoperirea unei rețele de spionaj ungare în vestul Ucrainei
Sursa: https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/retea-de-spionaj-ungara-descoperita-in-vestul-2442092.html
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat arestarea a doi cetățeni bănuiți că făceau parte dintr-o rețea de spionaj coordonată de serviciile secrete militare ale Ungariei, activă în regiunea Transcarpatia.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a informat vineri că a reținut doi suspecți acuzați că ar fi desfășurat activități de spionaj în favoarea Ungariei. Potrivit autorităților, este pentru prima dată când o rețea de informații militare ungară este demascată în Ucraina.
„Pentru prima dată în istoria Ucrainei, SBU a demascat o rețea de informații militare ungară ce desfășura activități de spionaj în detrimentul statului nostru”, a transmis instituția printr-un mesaj postat pe Telegram, potrivit Reuters.
Cei doi agenți ar fi strâns informații sensibile din regiunea Transcarpatia, o zonă cu populație majoritar maghiară, aflată la granița cu Ungaria. Potrivit SBU, „celula aduna informaţii despre securitatea militară în regiunea Transcarpatia, căuta vulnerabilităţi în apărarea terestră şi aeriană a regiunii şi studia opiniile socio-politice”, inclusiv posibila reacție a populației la un eventual avans al trupelor ungare în zonă.
Conform datelor publicate de agenția EFE, care citează SBU, cei doi suspecți, foști membri ai armatei ucrainene, au fost recrutați de un intermediar din cadrul serviciilor de informații militare ungare. Unul dintre ei, în vârstă de 40 de ani, ar fi fost recrutat în anul 2021 și a început activitatea de spionaj în septembrie 2024.
Cei doi ar fi primit echipamente speciale pentru comunicații secrete, precum și bani în numerar. Misiunea lor era să furnizeze informații detaliate despre sistemele de apărare aeriană ucrainene și alte capabilități militare din regiune.
De asemenea, SBU susține că aceștia încercau să afle ce tipuri de armament ar putea fi procurate de pe piața neagră, să observe modelele de migrație ale minorității maghiare și să estimeze numărul trupelor și echipamentelor militare staționate în zonă.
Ungaria, membră a Uniunii Europene și NATO, a avut în ultima perioadă relații tensionate cu Ucraina. Premierul Viktor Orbán s-a opus în mod constant sprijinului militar occidental pentru Kiev și a continuat să mențină legături cu președintele rus Vladimir Putin, în ciuda eforturilor celorlalți lideri europeni de a-l izola pe acesta după invazia Rusiei din februarie 2022.
Potrivit comunicatului citat de EFE, SBU a reținut „doi agenţi din reţeaua serviciilor speciale ungare”, iar investigațiile în acest caz sunt în desfășurare.
Al cincilea focar de febră aftoasă în Ungaria, aproape de graniţa cu Austria şi Slovacia. 600 de bovine vor fi sacrificate
Autorităţile ungare au detectat un nou focar de febră aftoasă la o fermă din localitatea Rabapordany, în apropierea graniţelor cu Austria şi Slovacia.
Din acest motiv vor fi sacrificate 600 de bovine, a anunţat joi ministrul ungar al agriculturii, Istvan Nagy, relatează agenţia EFE.
„Autorităţile au prelevat probe de îndată ce a apărut suspiciunea, iar testele de laborator au confirmat infecţia în această după-amiază. Ferma a fost izolată imediat”, a scris pe Facebook ministrul menţionat.
Pentru a preveni sau a încetini răspândirea virusului, a început vaccinarea tuturor animalelor din respectiva fermă şi a fost iniţiată concomitent sacrificarea a circa 600 de bovine, care se adaugă altor circa 11.000 sacrificate în perioada scursă de la începutul lunii martie, când a fost detectat primul focar de febră aftoasă.
Acesta este al cincilea focar semnalat în nord-vestul Ungariei, în apropierea graniţelor cu Slovacia şi Austria. Slovacia este de asemenea afectată de epidemie şi la rândul ei a sacrificat mii de bovine, dar în Austria virusul nu a fost descoperit până în prezent. Atât Austria cât şi Republica Cehă au înăsprit controalele la frontiere, închizând zeci de puncte de trecere.
Ungaria s-a confruntat ultima dată cu febra aftoasă în urmă cu mai mult de 50 de ani şi guvernul de la Budapesta nu exclude posibilitatea ca actuala epidemie să fi fost provocată deliberat cu ajutorul unui virus creat în laborator.
Febra aftoasă se răspândeşte cu uşurinţă, chiar şi prin vânt şi pe distanţe lungi, în principal printre bovine, porcine, oi, capre şi bivoli, dar nu prezintă un pericol pentru om.
Comentariu saccsiv:
Mai avem:
Nu s-a descoperit inca vreo lepra a viermelui de faina, ca atare poate fi consumat fara frica:
Pudra din viermi galbeni de făină, inclusă în lista cu alimente noi a UE. Când va fi comercializată
Netanyahu a ajuns la Budapesta. Orban retrage Ungaria din Curtea Penală Internațională
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a sosit, joi, la Budapesta, înfruntând mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI), la invitaţia aliatului său fidel Viktor Orban. La câteva ore după sosirea lui Netanyahu, Ungaria a anunțat că se retrage din CPI.
„Bine aţi venit la Budapesta”, a scris pe Facebook ministrul Apărării, Kristof Szalay-Bobrovniczky, care s-a dus în cursul nopţii să-l întâmpine pe liderul la aeroportul din Budapesta.
Netanyahu întreprinde o vizită de mai multe zile, prima în Europa de la începutul războiului din Gaza, în octombrie 2023, scrie AFP.
După onorurile militare de la palatul prezidenţial, premierul israelian va fi primit de omologul său pentru discuţii, urmate de o conferinţă de presă în jurul orei 12:30 (10:30 GMT).
Va fi o ocazie de a mobiliza sprijinul maghiar pentru planul preşedintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra Fâşiei Gaza şi de a-i expulza pe locuitorii acesteia.
Absenţa lui Benjamin Netanyahu de la Ierusalim intervine într-un moment de mari turbulenţe interne, acesta fiind angajat într-o luptă cu Curtea Supremă, care a îngheţat decizia guvernului de demitere a actualului şef al Shin Bet.
Cu toate acestea, semnificaţia acestei călătorii este mai ales simbolică.
Netanyahu pregătește ceva
După anunţarea în noiembrie 2024 de către CPI a mandatului său de arestare pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în Fâşia Gaza, Benjamin Netanyahu a fost în Statele Unite, dar niciodată încă într-un stat în care are jurisdicţie curtea de la Haga.
„Scopul său final este să îşi recapete capacitatea de a călători oriunde doreşte”, a declarat pentru AFP Moshe Klughaft, consultant şi fost consilier al liderului israelian.
Prin această vizită „într-o ţară în care nu se teme de arestare, el pregăteşte terenul pentru normalizarea călătoriilor sale viitoare”, poate în Germania, de exemplu, unde viitorul cancelar Friedrich Merz i-a garantat că va putea veni fără griji.
Viktor Orban l-a invitat imediat ce a aflat anunțul CPI, declarându-se „şocat de o decizie ruşinoasă”. În schimb, Netanyahu a lăudat „claritatea morală” a Ungariei.
Contactată de AFP, Curtea a reamintit „obligaţia legală” a Budapestei şi „responsabilitatea sa faţă de celelalte state părţi” de a executa deciziile.
„Dacă statele au îngrijorări cu privire la cooperarea lor cu Curtea, ele o pot consulta”, a subliniat purtătorul său de cuvânt, Fadi El Abdallah. „Dar nu depinde de ele să stabilească unilateral meritele deciziilor juridice ale CPI”.
Budapesta se retrage din CPI
Ungaria a anunţat, joi, că se retrage din Curtea Penală Internaţională (CPI), la câteva ore după sosirea la Budapesta a lui Netanyahu, potrivit CNN.
Secretarul de stat al Ungariei pentru Comunicare și Relații Internaționale, Zoltan Kovacs, a declarat că țara va începe procesul de retragere, „în conformitate cu obligațiile constituționale și juridice internaționale ale Ungariei”.
Retragerea unui stat intră în vigoare abia la un an după depunerea oficială a dosarului la Secretariatul General al ONU.
Ungaria va deveni astfel singura țară din Uniunea Europeană care nu face parte din CPI.
Israelul nu face parte din această instanță, alături de Statele Unite, China, Rusia, Arabia Saudită și alte țări.
Ungaria a semnat Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, în 1999, şi l-a ratificat doi ani mai târziu, în timpul primului mandat al lui Viktor Orban. Totuși, nu a validat convenţia asociată pe motive constituţionale şi, prin urmare, susţine că nu este obligată să respecte deciziile Curţii Internaţionale de Justiţie.
Înfiinţată în 2002, Curtea are în prezent 125 de membri, iar misiunea sa este de a urmări în justiţie autorii celor mai grave crime din lume, atunci când ţările nu doresc sau nu pot să facă acest lucru. Până în prezent, doar două ţări au renunţat, Burundi şi Filipine.
În timp ce guvernul ungar flutură în mod regulat ideea de a părăsi o instituţie considerată „părtinitoare din punct de vedere politic”, acesta este acum gata să facă pasul cel mare, călcând pe urmele lui Donald Trump, care, în februarie, a impus sancţiuni Curţii pentru ceea ce a descris drept „acţiuni nelegitime şi lipsite de fundament care vizează America şi aliatul nostru apropiat, Israelul”.
Viktor Orban sfidează CPI – Benjamin Netanyahu va fi invitat la Budapesta
Premierul Viktor Orban, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE, a anunţat vineri că îl va invita pe omologul său israelian Benjamin Netanyahu în Ungaria, pentru a protesta astfel faţă de decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele liderului israelian pentru crime de război comise în Gaza, relatează AFP şi Reuters, potrivit news.ro.
„Nu avem de ales decât să sfidăm această decizie. Îl voi invita pe Netanyahu să vină în Ungaria, unde îl pot asigura că hotărârea CPI nu va avea niciun efect”, a declarat el într-un interviu acordat radioului de stat.
CPI a emis joi mandate de arestare pentru Netanyahu şi fostul său ministru al apărării, Yoav Gallant, precum şi pentru un lider Hamas, Ibrahim Al-Masri, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii în conflictul din Gaza.
Viktor Orban a declarat la radioul de stat că mandatul de arestare al CPI este „greşit” şi a spus că liderul israelian va putea purta discuţii în Ungaria „în condiţii de siguranţă adecvate”.
De când Orban şi partidul său naţionalist Fidesz au ajuns la putere în 2010, el şi Netanyahu au construit relaţii politice strânse.
Netanyahu a vizitat Budapesta în 2017.
„Astăzi îl voi invita pe prim-ministrul Israelului, domnul Netanyahu, pentru o vizită în Ungaria şi, în cadrul acestei invitaţii, îi voi garanta că, dacă va veni, hotărârea CPI nu va avea niciun efect în Ungaria şi nu vom urma conţinutul acesteia”, a declarat vineri Orban.
Şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a subliniat joi că mandatele CPI nu sunt politice şi că toate statele membre ale UE ar trebui să respecte şi să pună în aplicare decizia Curţii.
În cadrul UE, Ungaria şi Republica Cehă au sprijinit puternic Israelul, în timp ce ţări precum Spania şi Irlanda şi-au subliniat sprijinul pentru palestinieni.
Ministerul ceh de Externe, ca răspuns la decizia CPI, a declarat că Praga îşi va respecta obligaţiile juridice internaţionale. Cu toate acestea, prim-ministrul ceh Petr Fiala a numit decizia CPI „nefericită”, declarând pe X joi seara: „(Decizia) subminează autoritatea sa în alte cazuri atunci când echivalează reprezentanţii aleşi ai unui stat democratic cu liderii unei organizaţii teroriste islamiste”.
Pe de altă parte, China – un stat faţă de care Viktor Orban are, de asemenea, multă simpatie – a cerut vineri Curţii Penale Internaţionale (CPI) să adopte o poziţie „obiectivă şi legală”, la o zi după ce aceasta a emis mandatul de arestare pe numele premierului israelian Benyamin Netanyahu. „China speră că CPI va menţine o poziţie obiectivă şi corectă (şi) îşi va exercita competenţele în conformitate cu legea”, a declarat Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, în cadrul unei conferinţe de presă obişnuite.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
3 comments