„GÂNDURI DE PRIMĂVARĂ” – Eudochia Robu și Tatiana Vatavu, expoziție de pictură și ceramică
Pe data de 2 martie 2026, Biblioteca Națională a RM a organizat Salonul de Artă în cadrul căruia a fost vernisată o expoziție de pictură și ceramică modernă. Autoare a lucrărilor de pictură este Eudochia Robu – o artistă deosebită prin modestie și rafinament. Lucrările Eudochiei Robu, fie natură statică, fie peisaje, fie îngeri – sunt modelate într-un mod inedit, îmbinând simbolurile și obiceiurile tradiționale cu rafinamentul naturii, creând astfel o atmosferă plină de emoție.
Tudor Stăvilă, doctor habilitat în studiul artelor, cercetător științific, scrie în cartea „Îngerii în pictura Eudochiei Robu”: „Eudochia Robu este un model al modestiei, sincerității și al bonomiei. Ea se înscrie în acea pleiadă a artiștilor pentru care frumusețea eternă a lumii nu este un concept filozofic, abstract, ci se oferă privirii sale sensibile: în oameni și locuri, în obiecte și natură. Pictura sa este ”clasică”, artista căutând armonia și echilibrul, pe care le transmite semenilor săi prin lumină și culoare”.
„Personalitate de o estetică și o morală deosebită, artista se face remarcată printr-un coloristic rafinat, prin viziunea sa senină, fericită, binecuvântată asupra lumii. Creațiile sale sunt de o constantă profunzime și de o supremă magie, ce amintesc de pictura sacră. Nu este posibil de a cuprinde, într-o analiză, întreaga creație a artistei… Un conglomerat de percepții vin să alcătuiască o impresie orbitoare: îngeri, flori, fructe, anotimpuri, lumină – toate se așază pe pânză într-un întreg, care provoacă trăiri și trezește amintiri. Lucrările artistei emană un parfum de sărbătoare amestecat cu un soi de inocență și de mister ce deschid multiple optici de interpretare…”, menționează Ana Gobjilă, artist plastic, pictor și grafician.
Expoziția Eudochiei Robu aduce în prim-plan armonia și echilibrul emoțional, surprinse într-o simfonie de lumină și culoare. Și pentru ca emoțiile să fie în echilibru cu armonia, alături de picturile Eudochiei Robu sunt expuse și câteva lucrări de ceramică ale artistei Tatiana Vatavu, care este soră și suflet-pereche.
Despre activitatea artistei Tatiana Vatavu a scris Constantin Spânu, doctor în studiul artelor: „Arealul tematic reliefează, pe de o parte, tendințe de valorificare a unor importante repere conceptuale cu rădăcini împlântate în artefactele creației plastice populare, pe de altă parte, oglindește aspirațiile artistei îndreptate spre valorificarea unor idei care i-ar înlesni o cale ascendentă în diversificarea limbajului plastic și a simbolisticii acestuia și promovarea propriei identități creative. Lucrările ceramice scot în evidență experimente relevante de ordin morfologic și sintactic, prin care forma combinată a pieselor promovează valențe estetice originale și mesaje complexe…”
Vă așteptăm cu drag să descoperiți această expoziție impresionantă, să cunoașteți artistele și să împărtășim împreună bucuria artei!
Expoziția este deschisă pentru public până la 28 aprilie 2026 în spațiul expozițional al secției Arte și hărți, blocul II.
Pozele lucrărilor le puteți viziona pa pagina de Facebook a secției Arte și hărți, BNRM.
„EMOȚII”, Expoziție de pictură, Natalia Badan și Anna Babiuc
În scopul promovării valorilor culturale naționale, a creației artistice contemporane din RM și a artiștilor autohtoni, Biblioteca Națională a Republicii Moldova a organizat pe data de 5 ianuarie 2026 Salonul de Artă, în cadrul căruia a fost vernizată expoziția de pictură Emoții a pictorițelor Natalia Badan și Ana Babiuc, un eveniment dedicat dialogului dintre frumusețea naturii și sensibilitatea stării interioare.
Expoziția reunește o serie de peisaje inspirate din frumusețea naturii, surprinzând raportul dintre lumină, culoare și stare interioară. Prin fiecare lucrare expusă, autoarele invită publicul într-o călătorie vizuală peste dealurile, râurile și satele meleagului natal, unde liniștea, melancolia sau bucuria se transformă în imagine.
Tablourile transmit emoțiile naturii trăite și interiorizate, totodată propun clipe de reflecție și armonie.
Pictorițele Anna Babiuc și Natalia Badan, au studii profesionale în domeniu, începând cu Colegiul de Arte Plastice „Al.Plămădeală”, AMTAP și alte instituții de profil din țară și de peste hotare, Anna Babiuc mai are și ilustrații de carte („Oaspeții bunicuței”, „Curcubeul frumos răsare” etc.), au o carieră pedagogică în spate, ambele fiind profesoare la Liceul Academic de Arte Plastice „Igor Vieru” din Chișinău, familii frumoase și sunt deschise pentru dialog. Natalia Badan, în paralel cu desenul, mai practică și ședințe de consiliere psihopedagogică.
Lucrările expuse surprind intensitatea trăirilor umane – de la fragilitate și nostalgie, până la bucurie și liniște – totodată, expoziția se dorește a fi o călătorie sensibilă prin multiple stări și priveliști artistice, dar și un dialog prin linie, formă și culoare a două artiste, care dezvăluie sentimente și trăiri individuale, viziune artistică autentică și gust estetic.
Expoziția cuprinde circa 40 de lucrări și va fi deschisă până la 28 ianuarie 2026, în spațiul expozițional al secției Arte și hărți, blocul II, etajul 1, conform programului de activitate al bibliotecii.
IP Biblioteca Națională a Republicii Moldova în scopul promovării și valorificării patrimoniului artistic și filatelic al țării, a organizat o expoziție de carte poștală intitulată: „Moldova în viziunea pictorilor săi: interpretări artistice pe pânza cărții poștale”.
„Cartea poștală” ca fenomen are o istorie pe cât de veche, pe atât de nouă. Noțiunea de „carte poștală” apare la 1 octombrie 1869 în Austria cu denumirea de „Korrespondenz-Karte” – prima carte poștală din lume. Dar ca „obiect pentru corespondență” vine din cele mai vechi timpuri și reprezentau niște plăci din argilă cu inscripții și imagini. După anumite surse, noțiunea de „carte poștală ilustrată” românească, ajunsă până în zilele noastre, a trecut prin anumite peroade de evoluție – de la celebrele „Souvenire de la…”, apărute la edituri particulare până în anii 1900; cărțile poștale ilustrate, pe verso cărora era doar spațiu pentru adresa destinatarului (1901-1904); divizarea părții verso în două (pentru textul mesajului și pentru adresă) (1904-1918); dispar editurile particulare și scade calitatea produsului (1918-1948); monopolizarea de către stat a producerii și folosirea ca material de propagandă comunistă a cărții poștale ilustrate (1948-1989); după anul 1990 reapar primele edituri private.
La sfârșitul secolului XIX cartea poștală ilustrată apare cu imagini ce reprezenta ținuturi, localități, străzi, obiecte istorice, monumente arhitecturale – tematică topografică, și tematica etnografică: portul popular, meșteșuguri, îndeletniciri, reprezentanți ai diferitor popoare și națiuni. Prin intermediul acestor documente se putea cunoaște despre natura, viața socială, culturală a popoarelor și națiunilor lumii. Mai târziu a început reproducerea operelor de artă pe cărțile poștale, în așa fel erau popularizate obiectele din marele muzee ale lumii sau prezentate la expoziții.
Astfel cărțile poștale ilustrate au devenit documente de epocă, purtătoare de informații.
Pictorii, graficienii, ilustratorii moldoveni, prin lucrările sale, au creat adevărate opere de artă, care, cu trecerea timpului, vor deveni documente de epocă, fiecare în parte deținând mesajul său, valoarea sa în timp, dată de autor.
Expoziția aduce în prim-plan frumusețea Moldovei reflectată în lucrările artiștilor plastici autohtoni, transpusă într-un format inedit – cartea poștală. Pe aceste mici „pânze” veți descoperi peisaje pitorești, locuri cu rezonanță istorică și tradiții care redau esența spiritului moldovenesc.
Vă invităm să explorați Republica Moldova din perspectiva sensibilă și creativă a pictorilor: Vilhelmina Zazerscaia, Igor Vieru, Mihail Grecu, Eleonora Romanescu, Mihai Petric și alți reprezentanți ai veacului de aur, dar și a artiștilor contemporani: Mihail Statnîi, Lilian Iațco, Vladimir Melnic, Galina Vieru, Alevtina Cojocari, Iurii Palcov, Aliona Bereghici, Cristina Stavenschi, Oxana Shishko-Cozirscaia etc. Un compartiment este dedicat orașului Chișinău, în paleta artiștilor Alexandru Hmelnițchii, Vasile Movileanu și Oxana Shishko-Cozirscaia.
Vă așteptăm cu drag să descoperiți arta, emoția și culoarea Moldovei în acest format unic – o adevărată călătorie vizuală pe pânza mică a cărții poștale. Expoziția conține circa 370 ex de cărți poștale din colecțiile Bibliotecii Naționale și va fi deschisă pentru public începând cu 13 octombrie 2025 în spațiul expozițional al secției Arte și hărți, blocul II, etajul 1, conform programului de activitate al secției.
Bibliografie:
CIOBANU, Aureliu; CIOBANU, Constantin Gh. Istoricul cartofiliei Basarabene : Catalog cartofil ilustrat. Vol. 1, Perioada 1896-1917 / Aureliu Ciobanu, Constantin Gh. Ciobanu.- Chişinău : [S. n.], 2018. – 364 p.
GRIŢCO, Ana. Popas în timp : Catalog de carte poştală ilustrată / Ana Griţco.- Chişinău : Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2006. – 268 p.
POŞTARENCU, Dinu. Poşta Moldovei : File de istorie / Dinu Poştarencu.- Chişinău : CIVITAS, 2000. – 96 p.
„Constantin Maxim – creator de valori” – expoziție personală de pictură
În scopul promovării valorilor culturale naționale și a creației artistice contemporane, IP Biblioteca Națională a Republicii Moldova a organizat pe data de 1 august 2025 Salonul de Artă, în cadrul căruia a fost vernizată expoziția personală de pictură „Constantin Maxim – creator de valori”.
Expoziția aduce în prim plan sensibilitatea, culoarea și expresivitatea unui artist dedicat artelor vizuale. Lucrările propun o incursiune vizuală în universul artistic al lui Constantin Maxim, marcat de o cromatică vibrantă, compoziții sugestive și o trăire profundă a realității prin filtrul sensibilității artistului.
Fiecare lucrare este un dialog prin linie și culoare a artistului Constantin Maxim cu publicul, care dezvăluie sentimente și trăiri individuale, viziune artistică autentică și gust estetic.
La vernisaj au participat prieteni, rude și familia, care joacă un rol foarte important în activitatea pictorului. Soția, Lidia, este nu doar prietenul cel mai bun, dar și cel mai exigent critic.
Expoziția reunește 38 de lucrări ale pictorului Constantin Maxim din diferite perioade ale activității. Vă așteptăm să descoperiți universul artistic al artistului până la 10 septembrie 2025, conform programului de activitate al secției Arte și hărți, BNRM.
„Dialog textil”, expoziție de artă decorativă, autoare Ludmila Cotelea-Condrea și Ludmila Ochievschi
Salonul de Artă al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, în plină vară, a organizat vernisajul expoziției de artă decorativă „Dialog textil” al artistelor plastice Ludmila Ochievschi și Ludmila Cotelea-Condrea, care a avut loc pe data de 4 iulie 2025, în Blocul II, etajul 1. Expoziția aduce în prim-plan frumusețea artei decorative, surprinse printr-o simfonie de culori și forme.
Lucrările artistelor Ludmila Ochievschi și Ludmila Cotelea-Condrea îmbină eleganța artei decorative cu rafinamentul naturii, creând o atmosferă plină de emoție și armonie.
O colecție unică de pictură pe mătase naturală și bumbac ale Ludmilei Cotelea-Condrea. Imprimeul artistic în diverse tehnici – batic rece, batic fierbinte, tehnici mixte.
Colecția de tablouri, eșarfe și piese vestimentare sunt realizate într-un singur exemplar.
Imprimeul este un domeniu artistic mai rar aplicat de către artiștii din tara noastră, deși se defineste prin eleganță și rafinament.
Ludmila Ochievschi prezintă o colecție impresionantă de tapiserii artistice inedite, țesute dupa schita de autor. Tapiseriile Ludmilei sunt unice prin design și interpretare, dar și prin faptul că o mare parte din lucrari sunt tesute din fire de lână vopsite manual cu coloranți vegetali.
Expoziția cuprinde circa 35 de lucrări de dimensiuni mari, executate în tehnici precum imprimeul textil, baticul, tapiseria artistică.
Vă așteptăm cu drag să descoperiți această colecție impresionantă, să cunoașteți artistele și să împărtășim împreună bucuria artei!
Expoziția va fi deschisă în perioada 4 – 31 iulie 2025, conform programului de activitate al secției Arte și hărți.
Fiecare țară are propria tradiție culturală, care exprimă aspecte din istoria și spiritualitatea poporului. Credințele și obiceiurile naționale s-au cristalizat de-a lungul timpului și în arta populară, care cuprinde atât meșteșugurile, cât și dansul, muzica sau literatura populară. Vestimentația este o componentă importantă a artei tradiționale dintr-o anumită țară, pentru că aceasta a fost dintotdeauna o modalitate prin care oamenii și-au putut exprima locul lor in societate.
Portul popular românesc este una dintre cele mai expresive forme de manifestare a identității culturale și spirituale a poporului român. Acest ansamblu vestimentar, transmis din generație în generație, reflectă atât gustul estetic al comunităților rurale, cât și istoria, valorile, credințele acestora. Diversitatea portului popular, influențată de regiunile geografice, de condițiile de viață și de ocupațiile tradiționale, conturează o hartă complexă a spiritualității românești.
În spațiul românesc portul tradițional este unitar, în sensul că are anumite caracteristici principale, care nu variază în funcție de zonă. Unicitatea costumului național românesc este faptul că are aceleași piese vestimentare, indiferent de locul de proveniență – din ie (cămașă brodată), poale, fotă sau catrință și maramă pentru femei, iar pentru bărbați – din cămașă, ițari, brâu și căciulă. Există, desigur, diferențe la nivel regional și local în ceea ce privește modul de realizare a vestimentației, materialele, precum și motivele/ elementele/ tehnicile folosite pentru cusături, dar acestea nu schimbă unitatea de ansamblu – de exemplu fota oltenească diferă de catrința moldovenească prin dispunerea verticală a motivelor, iar ia din Argeș se recunoaște după bogăția și finețea broderiei.
Costumele populare din Moldova și Bucovina, deși aparțin aceluiași areal cultural românesc, prezintă diferențe semnificative datorate influențelor istorice, geografice și etnografice distincte. Iiile moldovenești sunt mai sobre, se folosesc culori mai închise și mai puține nuanțe – predomină negrul, roșul închis și albastrul. Broderiile sunt deseori mai discrete, iar modelele geometrice sunt mai simple și mai ordonate. Tehnicile de cusut sunt mai lineare și simetrice. Motivele sunt dispuse în șiruri orizontale și au un caracter mai geometric. Costumul moldovenesc este însoțit frecvent de maramă simplă, albă sau cu dungi fine, purtată pe cap de femei, iar bărbații poartă brâie late și pălării negre.
Costumele din Bucovina sunt recunoscute pentru bogăția și diversitatea culorilor – se folosesc frecvent roșu aprins, galben, verde și albastru, în combinații complexe. Broderiile sunt foarte dense și acoperă suprafețe mari din ie, motivele sunt mai variate, adesea inspirate din natură (flori, frunze). În Bucovina, femeile poartă adesea baticuri viu colorate sau basmale înflorate, iar portul include frecvent și cojoace sau pieptare decorate cu motive florale. Bărbații din Bucovina poartă căciuli înalte și brâie cusute cu motive ornamentale.
Ia din Ardeal are, de regulă, broderia concentrată pe mâneci și pe piept, cu modele geometrice și culori mai sobre (negru, roșu închis, albastru), dispuse simetric și ordonat, reflectând un stil mai echilibrat și sobru. Pe când Ia din Maramureș este decorată cu broderie bogată, densă și colorată, adesea cusută pe toată lungimea mânecilor, inclusiv în partea inferioară. Motivele sunt mai florale și viu colorate (roșu aprins, verde, galben), reflectând dinamismul și veselia specifică zonei. Aceste diferențe dau fiecărui costum regional un farmec aparte, păstrând totodată unitatea spirituală a portului popular românesc.
Cămașa cu altiță – cel mai răspândit model, este întâlnit în Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, în zona Branului şi a Covasnei. Aceasta se caracterizează prin existenţa unor câmpuri ornamentale: guler – pieptul și mâneca cu mai multe zone, denumite altiță – porțiunea de broderie care acoperă umărul; încrețul – o fâșie ornamentală în ton deschis, care urmează imediat după altiță; râurile sau rândurile de pe mânecă – partea care acoperă drept sau oblic în fâșii mâneca și brețara. Ea concentrează cele mai multe elemente de ornamentare, indicând, evident, prin decorul său, diferența de vârsta, contextul în care este purtată, starea socială și determină compoziția ornamentală a costumului.
„Altița, bucata de pânză care se interpunea între cele două pânze – de dinainte și de dinapoi – pentru a lărgi haina ca să încapă liber umărul, va rămâne de bază în evoluția acestei cămăși, numită și cu altiță, configurând etapele ei evolutive”, scrie Varvara Buzilă în „Costumul popular din Republica Moldova” (2011).
Tradiția portului popular românesc este strâns legată de viața satului, unde fiecare piesă vestimentară avea o funcție bine determinată. Portul nu era doar mijlocul de acoperire a corpului, ci un cod de comunicare vizuală. Ținuta dezvăluia vârsta, statutul social, religios și civil, regiunea din care provenea purtătorul, ba chiar și momentele importante ale vieții – cum ar fi nunta, botezul sau înmormântarea. În portul popular se regăsește o viziune echilibrată între frumos și funcțional, între sacru și profan. De pildă, în zilele de sărbătoare, oamenii purtau costume de o frumusețe aparte, cusute manual cu migală, pe când în zilele obișnuite, hainele erau mai simple, dar purtau în continuare simboluri de protecție. Încărcătura simbolică a ornamentelor, după cum am mai menționat, este unul din cele mai importante aspecte ale costumului popular. Motivele geometrice, vegetale sau zoomorfe sunt inspirate din natură și din mitologia populară românească. Simbolurile precum rombul – care reprezintă fertilitatea, spirala – ciclul vieții sau crucea – protecția divină, sunt cele mai întâlnite, precum și culorile au de asemenea roluri precise: roșul simbolizează viața și sângele, negrul evocă pământul și stabilitatea, iar albastrul poate semnifica cerul și spiritualitatea.
Astăzi, portul popular românesc trăiește o adevărată renaștere. Tot mai mulți români redescoperă frumusețea și valoarea costumelor tradiționale, purtând ia la evenimente culturale sau în viața de zi cu zi. Ziua Universală a Iei, sărbătorită pe 24 iunie, este un exemplu de reafirmare a identității naționale prin vestimentație. Portul popular românesc este o comoară culturală inestimabilă, care vorbește despre sufletul și istoria poporului român. El este oglinda unei civilizații profunde, în care fiecare cusătură are o poveste, fiecare culoare o semnificație, iar fiecare piesă vestimentară o identitate. Prin păstrarea și promovarea portului popular, ne reafirmăm respectul pentru tradiții și contribuim la păstrarea unei moșteniri care ne definește ca neam.
În scopul promovării valorilor autentice de patrimoniu cultural imaterial, artei decorative și a creației artistice tradiționale prin valorificarea costumului autentic popular, Bibloteca Națională a Republicii Moldova a organizat expoziția tematică Portul popular – tradiție și simbol în arealul românesc. Expoziția cuprinde circa 50 ex de publicații, ce denotă simbolismul și metafora cromatică a portului popular, elementele Iei cu altiță și a catrinței, specifice zonelor geografice și albume cu modele de costume tradiționale. Expoziția este deschisă în perioada 24 iunie – 30 septembrie 2024, conform programului de activitate al secției Arte și hărți.
Ziua Portului Popular a fost instituită printr-o hotărâre de Parlament şi este sărbătorită în fiecare an, în ultima duminică a lunii iunie și are drept scop promovarea valorilor autentice de patrimoniu cultural imaterial, răspândite de costumul tradițional.
Despre comun și diferență în portul popular din arealul românesc aflați în documentele expuse în vitrinele de la Biblioteca Națională. Vă așteptăm în spațiul expozițional al secției Arte și hărți, Blocul II, etajul 1, conform programului de activitate al secției.
Deja a devenit o tradiție în ajun de 1 iunie – Ziua Internațională a Copilului, să organizăm la Biblioteca Națională a Republicii Moldova Salonul de Artă, în cadrul căruia are loc vernisarea expoziției de artă plastică a elevilor de la IP LTPA „Ion și Doina Aldea-Teodorovici” din Chișinău cu genericul Loc de joacă pentru visul meu.
Pe parcursul anilor, titlul acestor expoziții, cu lucrări din creația elevilor, vernisată la finele anului școlar, a suportat diverse modificări. Primele două au avut genericul „Culorile verbului matern” și au fost găzduite cu generozitate de Casa Limbii Române „Nichita Stănescu”, următoarele ediții, cu genericul „Frumoasă ești copilărie” au fost găzduite de Teatrul Național cu Păpuși „Licurici”, iar din 2010 suntem găzduiți cu multă căldură de IP Biblioteca Națională a Republicii Moldova, secția Arte și hărți. Din 2015 expoziția poartă un generic paradiziac – Loc de joacă pentru visul meu.
Expoziția cuprinde circa 50 de lucrări ale elevilor din diverse trepte de școlarizare în diferite tehnici și bucură cu lucrări ceramice, grafice și picturale, care oferă spectatorului o explozie de bucurie, culoare, joc.Totodată, proiectul expozițional se dorește a fi o confidență a atmosferei de vernisare și socializare, unde copii își expun lucrările create și își descoperă personalitatea
Acest eveniment a fost posibil să se întâmple și datorită faptului că profesorii coordonatori s-au implicat cu dăruire. Aceștea sunt: Marina Dumitriu, Valentin Vârtosu, Maria Borivski, Mihai Prisăcaru și Lily Prisăcaru.La eveniment au participat părinții, profesorii și prietenii protagoniștilor.
Expoziția poate fi vizitată până la 30 iunie, conform programului de activitate al secției Arte și hărți. Vă așteptăm cu drag!
În ajunul sărbătorilor de Paști, Biblioteca Națională a Republicii Moldova vă invită să vizionați expoziția de publicații Simboluri Pascale în arta românească.
Expoziția oferă publicului o incursiune în bogăția simbolisticii pascale reflectată în arta românească, printr-o selecție de cărți, albume, cataloage, cărți poștale. Vizitatorii vor putea descoperi reprezentări artistice ale motivelor pascale: de la icoane și fresce, până la ouă încondeiate, țesături tradiționale și lucrări grafice moderne.
Săptămâna Patimilor este perioada de post strict, rugăciune și reflecție. Lucrarea lui Tudor Stăvilă „Icoana basarabeană din secolul XIX”, editată la Chișinău în anul 2011, reflectă tipurile de icoane basarabene din secolul XIX cu scene din Săptămâna Patimilor, Răstignirea și Învierea lui Isus Hristos.
Lucrarea „Ouăle de Paști la români”, autor Ion H. Ciubotaru, editată în anul 2012 la Iași, este un punct de reper în cercetarea obiceiurilor și a tradițiilor de Paști la români. Încondeierea ouălor de Paști la români este o îndeletnicire prestigioasă, ridicată de unii meșteri populari la niver de artă. Lucrarea expusă în vitrină vine cu argumente științifice asupta fiecărui semn și simbol al încondeiatului, care își au rădăcina din cele mai vechi timpuri, unele dintre cele mai răspândite sunt întâlnite şi astăzi în ornamentica ouălor de Paşti.
În lucrarea Tamarei Apostol-Macovei„Simbolismul cromatic în cultura românească tradițională” găsim confirmația, că arealul carpatic a constituit un spațiu favorabil întru manifestarea simbolului cromatic timp de milenii, păstrând astfel dovezi convingătoare ale vieții spirituale a locuitorului sedentar. Așa dar, cunoașterea simbolismului cromatic în cultura românească tradițională, constituie o temă de actualitate, a cărei cercetare va contribui substanțial la întregirea ființei spirituale a neamului românesc.
Sărbătoarea Paştelui, păstrează o semnificaţie aparte, rămâne o sărbătoare a toleranţei şi iertării. Această sărbătoare creștină de la începutul primăverii, reprezintă o punte de legătură între trecut și prezent. Semnificaţia Paștelui o transmit şi simbolurile ei, prezente şi pe cărţile poştale pascale: ouăle încondeiate, iepuraşul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea şi Învierea lui Iisus Hristos.
Expoziția va fi deschisă în perioada 7 – 30 aprilie 2025, în spațiul expozițional al secției Arte și hărți, și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9.00 – 17.00.
Vă asteptăm cu drag să descoperim împreună frumusețea tradițiilor pascale românești prin prisma artei și culturii scrise.
Expoziția de pictură „Femei și Flori”, pictoriță Tatiana Lagaeva
În ajunul sărbătorilor de primăvară, Biblioteca Națională a Republicii Moldova a organizat Salonul de Artă BNRM, în cadrul căruia a fost vernisată expoziția de pictură cu genericul „Femei și flori” a artistului plastic, grafician, designer grafic Tatiana LAGAEVA (Facultatea Arte Plastice și Design al UPS „Ion Creangă”).
Expoziția aduce în prim-plan frumusețea și sensibilitatea feminină, surprinse printr-o simfonie de culori și forme. Lucrările Tatianei Lagaeva îmbină eleganța femeii cu rafinamentul naturii, creând o atmosferă plină de emoție și armonie.
Vă așteptăm cu drag să descoperiți această colecție impresionantă, să cunoașteți artista și să împărtășim împreună bucuria artei! Expoziția va fi deschisă până la 15 aprilie 2025, conform programului de activitate al secției Arte și hărți, BNRM.
Importanța tradițiilor și obiceiurilor specifice fiecărui popor nu este ceva întâmplător, ci se datorează rolului pe care acestea îl joacă în crearea identității naționale și a sentimentului de apartenență la un grup bine definit. Deci aspectele care țin de anumite ceremonii la diverse ocazii, ca arta culinară, cea vestimentară etc., sunt un factor de coagulare socială și de apropiere între oameni.
Tradițiile joacă un rol semnificativ pentru generația de azi, deși contextul lor poate varia în funcție de societate, mediu cultural și tendințele globale. Tradițiile ajută tinerii să-și înțeleagă originea și să-și construiască o identitate culturală. Într-o lume globalizată, în care influențele externe sunt puternice, tradițiile oferă un sentiment de apartenență și continuitate. Respectarea tradițiilor creează legături mai strânse între generații. Sărbătorirea Crăciunului, Paștelui, nunților tradiționale, aduc familiile împreună, întărind relațiile și oferind un spațiu pentru schimbul de valori.
Tradițiile și obiceiurile poporului român reprezintă un pilon important al culturii românești, reflectând o serie de practici și ritualuri transmise de la o generație la alta. Ele sunt purtătoare de valori și semnificații, contribuind la identitatea și coeziunea comunităților. Tradițiile românești sunt bogate și variate, reflectând diversitatea culturală a țării și incluzând obiceiuri legate de sărbători religioase, de viața cotidiană, de folclor, de artă și multe altele.
Unul dintre cele mai cunoscute aspecte ale tradițiilor românești este legat de sărbătorile și obiceiurile populare. De exemplu, Moș Nicolae, Crăciunul, Anul Nou sau Paștele sunt sărbătorite în mod tradițional, cu obiceiuri specifice care au rădăcini adânci în cultura românească. Aceste tradiții sunt deosebite, iar povestea lor poate fi înțeleasă doar prin prisma trăirilor umane și a emoțiilor pe care le aduc cu ele.
Sărbătorile de iarnă în tradiția românească reprezintă o perioadă plină de magie, emoție și obiceiuri străvechi, transmise din generație în generație, din cele mai vechi timpuri, pe cale orală. Acestea combină elemente religioase cu tradiții populare, creând o atmosferă unică, caldă și vibrantă. Această perioadă este o sărbătoare a comunității, a familiei și a credinței, o ocazie de a reflecta asupra anului care se încheie și de a primi cu bucurie noul an. Magia sărbătorilor de iarnă la români constă în bogăția obiceiurilor, în emoția întâlnirilor și în atmosfera plină de lumină și căldură.
Generația actuală are responsabilitatea de a transmite tradițiile mai departe, astfel încât acestea să nu fie uitate. Tradițiile și obiceiurile reflectă istoria și valorile unui popor, iar păstrarea lor contribuie la diversitatea culturală globală. Astăzi tinerii reinterpretează tradițiile pentru a le evidenția în contextul contemporan. Această adaptare păstrează vii elementele tradiționale, în același timp fiind integrate în noile realități.
În era digitală, tradițiile și obiceiurile sunt un mijloc prin care tinerii își pot promova cultura pe plan internațional, fie prin social media, fie prin evenimente culturale. Acest lucru contribuie la recunoașterea globală a patrimoniului fiecărei națiuni. Deci tradițiile rămân importante pentru generația actuală, chiar dacă modul în care sunt percepute și transmise s-a schimbat. Ele reprezintă un punct de echilibru între trecut, prezent și viitor, între conservare și inovație.
Sărbătorile de iarnă au fost și continuă să fie o temă plină de simbolism și emoție în arta plastică basarabeană contemporană. Ele reflectă tradițiile, obiceiurile și spiritualitatea moldovenească, reinterpretate într-un limbaj vizual modern. Această temă este abordată în diverse moduri, de la peisaje hibernale idilice a caselor acoperite de zăpadă și a satelor animate de oameni care se pregătesc de sărbători, până la reprezentări abstracte sau simbolice ale atmosferei sărbătorilor. Zăpada și lumina caldă a ferestrelor devin simboluri ale intimității și bucuriile Crăciunului. Satele acoperite de zăpadă, cu biserici tradiționale și scene de iarnă, evocă liniștea și frumusețea sărbătorilor românești.
Timotei Bătrânu. Peisaj de iarnă.
Sărbătorile de iarnă în pictura basarabeană sunt o punte între tradiție, natură și spiritualitate, surprinzând esența unei perioade pline de căldură sufletească și bucurie.
Artiștii basarabeni contemporani în lucrările lor includ elemente tradiționale precum colindătorii, jocul cu capra sau steaua, mesele festive cu bucate tradiționale și simboluri religioase specifice Crăciunului ortodox. Aceste imagini nu doar evocă nostalgia pentru sărbători, dar și readuc în actualitate tradiții care riscă să fie uitate.
Unii artiști ca Simion Zamșa, Andrei Negură, Aurel Guțu etc. optează pentru reprezentări mai moderne, explorând simbolistica sărbătorilor prin culori, forme și texturi abstracte. Astfel, tematica Crăciunului sau a Anului Nou devine un pretext pentru explorări estetice, în care culorile calde (roșu, auriu) contrastează cu tonurile reci ale iernii.
Andrei Negură. Colind. Aurel Guțu. Cu buhaiul.
Un alt subiect preferat în arta plastică basarabeană sunt peisajele de iarnă. Natura înzăpezită, satele pitorești și bisericile învăluite în liniștea iernii sunt adesea imortalizate de artiști precum Iulian Filip, Vasile Movileanu, Eudochia Robu sau alți pictori contemporani. Aceste lucrări surprind frumusețea peisajului moldovenesc și creează o atmosferă liniștitoare, specifică sărbătorilor.
Ilustrațiile sunt pictate de Galina Vieru, Aliona Bereghici, Cristina Stavenschi, Oxana Shishco-Cozirscaia, Elena Revuțkaia, V. Deviza etc.
Sărbătorile de iarnă mai sunt marcate și prin expoziții de artă organizate în muzee sau săli de artă. Aceste evenimente adună artiști care expun lucrări inspirate de magia sărbătorilor, oferind publicului oportunitatea de a se conecta cu atmosfera festivă prin artă. Noi ne-am propus să organizăm o expoziție virtuală, în care să expunem câteva lucrări ale artiștilor plastici basarabeni din perioada contemporană, albumele cărora se află în colecțiile BNRM, secția Arte și hărți.
Prin diversitatea stilurilor și abordărilor, arta plastică basarabeană contemporană reușește să surprindă nu doar frumusețea iernii, ci și profunzimea tradițiilor locale și spiritul sărbătorilor.
Secția "Colecția de Arte și Hărți", Biblioteca Națională a Republicii Moldova 
