Image

Uriașul care plânge

Articol apărut în Revista Treișpe, sub semnătura Danei Fodor Mateescu, căreia îi mulțumesc pentru aprecieri Dana Fodor Mateescu Era anul două mii și ceva… Era un an obișnuit, ca oricare altul. Așa, cel puțin, mi-am zis atunci. Dar nu eraașa. Era anul în care fata mea și-a arătat adevărata ei față. Și chiar dacă mă…

Evaluează asta:

#cumsafiiuntatagrozav

Nu am fugit niciodată de plânsetul copilului meu

Nu mi-a fost niciodată greu să-mi cresc fetița. Nu am fugit de plânsetul copilului meu. Ba chiar i-am spus soției cu mult înainte de a se naște fata: – Ziua e a ta, noaptea e a mea, chiar dacă vin obosit de la serviciu! Oboseala, nervii și stresul de peste zi, toate dispăreau ca prin…

Evaluează asta:

#cumsafiiuntatagrozav

Nu am avut manual de instrucțiuni :)

La primul copil este cel mai greu. Așa zice lumea. Și toți sar cu sfaturi și indicații prețioase. Da, poate fi dificil. E greu atunci când îl auzi plângând și nu știi ce are, pentru că nu-ți poate spune. Nici eu nu am avut manual de instrucțiuni, dar am decis să-mi cresc puiul urmându-mi instinctul.…

Evaluează asta:

#cumsafiiuntatagrozav

Copilul trebuie să aibă camera lui

Asta este o axiomă în care nu am avut încredere niciodată. Nu că aș fi Toma Necredinciosu’, dar va dormi în altă cameră (sau casă) o viață întreagă. Așa că am decis ca puiul meu să doarmă lângă noi, părinții ei. Patul ei a fost lipit de al nostru și, mai mult, puiul era liber…

Evaluează asta: