De la incertitudinea despre o posibilă bulă speculativă a inteligenței artificiale la promisiunea unei inteligențe generale, de la integrarea roboților umanoizi în fluxurile de lucru la bătălia globală pentru pământuri rare, de la visul mobilității urbane verticale la tranziția spre o sustenabilitate high-tech, economia și industria se reconfigurează sub presiunea inovației și a necesității climatice.
De la transformarea pieței muncii prin inteligență artificială la criza sănătății mentale și de la polarizarea socială algoritmică la provocările existențiale ale Europei în fața concurenței globale, în timp ce ascensiunea algocrației pune presiune pe toți.
De la criza apei ca sursă de conflict, revenirea energiei nucleare (inclusiv în spațiu) și revoluția hranei sintetice și a agriculturii de precizie la intersectarea migrației climatice și declinul demografic, care va accentua populismul (nu doar) anticlimatic.
De la fragmentarea Internetului la controlul total prin monede digitale centralizate și de la izolarea noilor generații în „grădini închise” la transformarea AI-ului în companion sau chiar divinitate, provocările lumii viitorului sunt deja aici.
De la privatizarea aproape ireversibilă a sectorului spațial, militarizarea orbitei și spectrul războaielor cu sateliți la cursa pentru resursele strategice de pe Lună și asteroizi; plus riscul real ca deșeurile spațiale să blocheze accesul omenirii la stele.
De la algoritmii care ghidează roiurile de drone și tutorii AI care fragmentează educația la luxul deconectării voluntare, etica supraviețuirii planetare și coloniile spațiale modelate de miliardari, conștiința (post)modernă navighează între promisiunea eficienței absolute și nevoia de a rămâne umani.
