Târgul de Crăciun de la Brașov din 2025

Posted in Brașov | Kronstadt, campanii by

Câteva idei despre târgul din decembrie 2025, pe unde am trecut de două ori, rapid, că era un frig, de-mi clănțăneau dinții.

Căsuțele, aranjate bine, motiv pentru care târgul a arătat mult mai aerisit. Casuțele arată foarte bine, au curent, deci și ceva căldură, deși nu cred că-s tocmai călduroase. Cablurile de curent mascate, să nu te împiedici de ele – dar trebuie un material mai bun, pentru că plasticul de acum era în anumite zone rupt/spart de turiști. Adică un material care să reziste la trafic ffff intens.

Proporția schimbată între mâncare/restaurant/vin versus suveniruri, ceea ce e super ok. Cam puțea a poșircă, pe lângă standurile cu vin, nu știu cum o fi prin alte părți și ce modalități de prevenție există.

Bradul mare și natural. În orașul care tocmai era într-un scandal monstruos de tăiat copaci (nu-mi place plasticul, dar varianta sibiană este mai de bun simț). Auriul ăla, cam oribil, inclusiv în decorațiile (private?) de prin oraș.

Instalații, doar în centrul Brașovului (și uite că n-a mai urlat nimeni pe fb că de ce nu avem și prin cartiere), cele de pe bulevard păreau reciclate, ceea ce nu este o problemă, dacă arată bine (percepția mea a fost de mediocru). Mizeriile de prin giratorii, ca într-un oraș de mâna a treia, dar am auzit turiști extaziați (are sens să discutăm despre calitatea turiștilor care ne vizitează?).

Zona de căsuțe din Livada Poștei, nu-mi dau seama cât vând, ca să merite locația.

Faptul că nu mai există nimic în piața Sf Ioan, în loc de patinoar, arată nivelul slab din primărie la nivel de turism.

Scena din piața Sfatului, am înțeles de ce există, nici măcar nu comentez de program. Dar am nimerit când cineva lălăia pe scenă și către Casa Sfatului se auzea muzica de la ringișpiel și era ca la proști. După care, la tura a doua, cânta Magic FM la radio, în standul sponsorizat și de Selgros (cel mutat, bănuiesc, din piața Sf. Ioan) și tot a bâlci suna.

Durata: deschiderea în 30 noiembrie este ok, nu trebuie mai repede. Se poate prelungi până cel puțin în 10 ianuarie, dacă tot e închisă Românica până în 8 ianuarie, mulțumită zilelor libere oferite de statul român. Cu mai mult creier și planificare, ar putea fi târg de Xmăs & iarnă până în 1 februarie, după care urmat de alte evenimente, dar asta ar însemna să fim capabili să planificăm un an întreg, după care să repetăm același lucru, fără modificări (cum, din nou, știu să facă sibienii).

În altă ordine de idei, Brașovul nu este făcut pentru mulți turiști – apropo de ăștia care visați procente noaptea. Am mers pe Republicii, când nu era full, de abia te mișcai. Am mers pe Mureșenilor, sunt zone în care de abia trec două persoane una lângă cealaltă, efectiv oamenii din sensul opus au mers pe stradă. Ca să nu mai zic de traficul auto din zonă. Și am fost la târg la ore/zile neturistice.

Practic în zonă trebuie poliție nonstop, adică câștigi ceva taxe, dar le cheltuiești pe servicii publice și nu știu dacă mai rămâi și cu ceva la final, pentru amărăștenii tăi locali. Cine are timp și nervi, ar putea studia cifrele din bugetul local, măcar de curiozitate și apoi să ne lumineze și pe noi, ceilalți.

Impactul asupra localnicilor, devastator, de zici că am ajuns Barcelona sau alte orașe din ăstea titrate și nu discutăm doar de prețurile uriașe la orice. În perioada sărbătorilor de iarnă nu ai ce căuta în centru, la piscină și alte spații similare și, la fel, în alte perioade cu turiști. Ceea ce nu este deloc ok. Brașovul există din cauza proștilor ca mine, care trăiesc, muncesc și plătesc taxe tot anul aici, nu văd de ce să fiu forțată să-mi schimb tabieturile pentru turiștii vieții. Ca să nu mai revenim iarăși la discuția “vai ce oraș frumos, da, doar numai dacă stai o zi, că altfel începi să vezi toată mizeria”, că viața de zi cu zi în oraș nu este ca în pozele fotoșopate ideale de pe insta.

În contrast cu auriul sclipitor din centru, restul orașului a arătat deprimant în acest decembrie. Ca să nu mai zic de tăierile/plantările de pe Victoriei (sfâșietor sentiment). În continuare sunt zone întregi din oraș nefolosite – Sub Tâmpa ar fi un exemplu.

Ce nu există în Brașov, cu privire la târgul de Crăciun este o identitate clară. Faza cu orașul de poveste mi se pare fâsâită – ce poveste, care poveste? din cea de tiktok, cu baloane de plastic care poluează? Inclusiv când dai autorizatii pentru cântăreți stradali sau mimi, ce vrei să promovezi? Și faptul că toți prostovanii stau cu telefonul și filmează, și apoi postează, nu se cheamă marketing și nici turism de calitate.

N-avem poză, că și aia a înghețat. LOL.

Prima zi de concediu medical

Posted in campanii by

Prima zi de concediu medical nu se mai plătește începând cu 2026. Pentru că frauda din sistem zice că mulți își luau o zi de medical să facă punte.

De aici tragem o serie de concluzii: fraudele sunt considerate ca venind din mediul privat; bugetarii sunt cei cu zile libere și cu extra-libere între zilele libere și weekend, așa numita punte. Doi, cine zice că dacă ai găsit un doctor să-ți scrie concediu medical pentru o zi, nu o să-ți scrie pentru două sau trei? Trei, modificarea nu este despre fraude dovedite, doar despre calcul matematic.

În epoca LLM, care nu sunt inteligente, dar care pot să-ți caute informație în baze de date mari, noi nu suntem capabili să facem evaluare de date, să încercăm să selectăm grâul și neghina și tratăm pe toată lumea la fel, în bunul spirit mioritic, ca niște infractori nedovediți.

Dacă am fi făcut puțintică evaluare, atunci puteam discuta pe cifre concrete; ca de exemplu, câte concedii medicale de 1 zi avem din total concedii și care este valoarea acestora, câte provin de la aceeași doctori, câte de la aceiași pacienți și care este dosarul medical al acestora.

Dar nu, este mai ușor să tai de la toată lumea. Că și alte țări fac asta (ce legătură are sula cu prefectura, nu am înțeles niciodată).

No bine, o crește bugetul asigurărilor cu fabuloasa sumă recuperată din concedii medicale, dar, cine fură, va fura cu obidă și în continuare și cine este bolnav, va fi tot bolnav, doar că de acum, va fi bolnav și mai sărac. Și șpaga, cu siguranță, va crește.

În continuare, niciun cuvânt despre îmbunătățirea prevenției, doar abureli, ca și până acum.

Au venit americanii!

Posted in campanii by

Povestea tata la un moment dat cum un unchi de-al lui, de la țară, s-a îmbrăcat toată viața în ițari și a refuzat hainele de orășean, comentând cu obidă că ălea sunt haine de americani, ăia pe care i-a așteptat toată lumea la finalul celui de-al doilea război mondial, dar, țeapă, că n-au mai venit. Omul a prins și războiul cel mare, și bătrânețea, dar a rămas cu același of până a crăpat.

No bine, americanii au debarcat pe meleagurile autohtone, după patruzeci și ceva de ani, cu Michael Jackson, Coca Cola, blugi, MTV, filme sclipitoare și oareșce investiții în economia locală (dacă vă mai amintiți de Bechtel). Și cu Bush, în 2002, călare pe un curcubeu NATO, semn clar că parteneriatul strategic semnat cu Clinton în 1997 a fost de bun augur.

Nici dracu nu și-a imaginat la vremea respectivă că americanii vor exporta pe lângă democrație și niște 3F -fake food, fake tech și fake religion, precum ne vindea Ceaușescu odinioară, Gheba doar la pachet cu cuvântările CC al PCR. Bineînțeles că semnele erau toate în manualele de istorie, gen Vietnam sau America Latină, că de Irak nu mai discutăm, că l-am trăit în direct. Dar când îți iei lumina și știrile de la Washington, ai un bias de poziționare, vrând-nevrând.

75 de ani mai târziu, au venit americanii, cu tot cu tâmpeniile lor. Dar e tot o țeapă, cum zicea moșul.

Hello, Groenlanda, bine ai venit în club.

Slop AI

Posted in campanii by

Ani de zile oamenii au trecut prin 3 cicluri succesive de învățare de-a lungul vieții. Primul, în care au fost școlari. Al doilea, cu copiii lor. Ultimul, cu nepoții. De la un ciclu la altul, mai întâlneai modificări și actualizări, dar baza era la fel în linii mari. Practic, trecând prin învățare – reflecție – reamintire/reînvățare – repetare, îți sedimentai cunoștințele și, pe baza lor, puteai să mai construiești, pe ici, pe colo, în funcție de capacitatea cognitivă și de interese. Discutăm de concepte de bază, umaniste sau legate de știință, care stau la baza societății moderne.

Rutina asta, care în ultimii ani a suferit tot felul de modificări, pentru că oamenii nu mai fac copii, sistemul educațional este reformat tot la două zile sau educația a fost externalizată către afterschool-uri și bone, este acum decimată cu totul cu ajutorul tehnologiei. Yuppy!

Primul pas a fost să lăsăm educația informală să o bată pe cea formală, că așa se întâmplă când oamenii învață de pe Tiktok chestii, că școala e nașpa și ne vrea pe toți proști (aha, da). Pasul următor este să externalizăm educația către instrumente de AI. Care-s faine de tot, că mint și spun baliverne constant, dar ai văzut cât de frumos o fac? Corolar, sunt două concepte, care merg mână în mână: cel care zice că nu mai avem nevoie să învățăm nimic, că toată informația o avem la degetul mic – no bine, uită să spună că informația respectivă mai trebuie și descifrată, ca să o poți folosi; al doilea, că trebuie mult, cât mai mult, tot timpul – când, în realitate, creierele noastre suferă de supraîncărcare și oboseală, tocmai pentru că rutina de care spuneam nu mai există sau este redusă temporal, drept urmare creierul nostru va dezvolta conexiuni proaste, slabe sau deloc (opinie personală).

Cu mici excepții, eu cred că oamenii inventează tehnologie având intenții pozitive. Dar orice chestie poate fi folosită dual, pentru bine sau rău.

Ce vedem în momentul de față este un mare bullshit. În ciuda digitalizării, computerele și internetul tind să devină inutilizabile, caz în care trebuie să fim pregătiți să ne reîntoarcem la hârtie, pix și viața reală.

Pe mine nu mă afectează prea tare multitudinea de poze și texte fără cap de pe net. Până la urmă ieși de pe rețele, te reîntorci la urmărit câteva persoane, la citit presa din una-două surse care-s ok și asta e. Va fi mai tragic când cărțile și filmele vor fi AI, că o să ajungem să citim și să vedem numai chestii vechi, pe repeat. Și dacă nu te mai înțelegi cu prietenii, îi tai de pe lista de porc și asta e, la un moment dat vor veni alții. Sau nu.

Dar ce faci când fake-uri nu sunt doar haine și genți și conspirațiile nu rămân doar la masa de duminică? Când societatea nu mai funcționează? Când computerul tău – ca să luăm doar un exemplu – nu mai reacționează la comenzi, că softul e scris cu AI-ul, că era mai ieftin decât angajații indieni?

—

Microsoft. Am înțeles că, dacă totul-cu-copilot, nu mai îmi face update constant? Sarcasm, evident.

Google. Gemini dă constant rateuri. Dar pentru că e primul acolo sus, implicit citești, că ce dracu să faci. După care te duci mai jos pe pagină, să cauți sursa și să verifici dacă ce ai citit este corect. Deci timp pierdut x 2.

Gmail. Ultimul lucru care lipsea pe lista mea de anul ăsta este să-mi sumarizeze mailul mailurile. Cele lungi la mine sunt newslettere și nu le vreau condensate, că nu mai au niciun sens. Facturile, știu și eu să citesc și când să le plătesc, că încă îmi funcționează creierul. Dar nimic despre spamul constant, nada, nichts.

Rețele sociale, pe care le folosesc pe post de știri. Din ce în ce mai greu să ajungi la informație verificată, cronologic. Aproape că-mi vine să automatizez niște boți, care să-mi selecteze știrile. Ah, well, mai râdem, glumim…

>72 ore

Posted in campanii by

Fără curent, căldură, apă, mâncare caldă în mijlocul iernii geroase. N-a fost de la viscol, nici de la ger năpraznic; n-a fost de la cutremur. Nici măcar de la rachete rusești. Niște prostovani de extremă stângă au dat foc unor cabluri de curent, lăsând fără energie vreo 45.000 de case din Berlin, din motive de protecție a mediului. Yup, dacă crăpi de frig în casă protejezi planeta.

No bine, ce ne interesează pe noi de aici, în afară că prostia este peste tot, chiar și în țările cu apă caldă: că nu știi niciodată când lovește un dezastru și că trebuie să fii pregătit să supraviețuiești.

Recomandările specialiștilor sunt pentru minim 3 zile (în cazul de față reconectarea a durat aprox. 5 zile), în care să te descurci – atenție! – fără curent, apă, gaz. Asta înseamnă să ai în casă apă îmbuteliată, chiar dacă în mod uzual nu bei așa ceva. Mâncare care nu necesită pregătire, adică conserve, batoane proteice, legume și fructe ca atare. Și îmbrăcăminte, pături etc. Dacă stai la casă, poate e timpul să studiezi piața de baterii electrice și generatoare. Plus clasica trusă de prim ajutor. Și actele la îndemână, în cazul în care trebuie să pleci rapid în altă parte.

Nu vă bazați că nouă nu ni se poate întâmpla. Și nici că o să vă ajute statul, vecinii sau extratereștrii, după caz. Puneți mâna și pregătiți-vă din timp, când aveți timp, energie și resurse pentru așa ceva.

În timp ce scriam eu acest scurt articol, FB mi-a livrat o postare de la un nene, fost diplomat care zice că a primit o broșură printată cu info similare în Polonia și că avem și noi în Ro un ghid de criză inspirat de la suedezi, făcut în 2023 și dă link și că ce păcat că statul nu a distribuit-o la toată lumea cu poșta. No bine, ghid făcut de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, DSU, DNSC și MAPN. Te-ai gândi că măcar varianta electronică o găsești la cele 3 instituții publice menționate, pe prima pagină. Sau măcar să-ți sară în ochi pe fiipregatit.ro, site-ul de prevenție al DSU. Este pe site, dacă știi să cauți (la ghiduri). Și dacă știi (sau ești curios să afli) ce este criza în viziunea statului.

Și dacă vi se face instant frică dacă auziți cuvinte precum criză, dezastre, prim ajutor, pregătire șamd, e un mecanism normal de-al corpului, ar trebui să vă activeze starea de fight-flight-freeze și să vă condiționeze pentru acțiune. Acțiunea în cazul de față este să ne pregătim temeinic atunci când suntem relaxați cu informații și abilități pe pilot automat pentru momentul în care va buși adrenalina și vom fi năuci din cauza impactului unui eveniment catastrofic (da, uite încă un cuvânt care să ne sperie).

Cărți, scene și manele – ediția ianuarie 2026

Posted in cărți, scene și manele by

Mein Freund, have you never read what alcohol does to the body?

I have, and that is why I gave up reading.

Champagne Problems

For what is life but a series of entrances and exits?

The Forsytes

Give me a lifetime of promises and a world of dreams.

Tina Turner, The Best

It will end, Childan thought. Someday. The very idea of place. Not governed and governing, but people.

The Man in the High Castle, Philip K. Dick

Revin The Night Manager, The Pitt (poate mă uit și la primul sezon), Bridgerton, Shrinking, Going Dutch, The Hunting Party, Wild Cards, School Spirits. Un pic ciudat pentru unele dintre ele să apară în perioada aceasta din an, dar se putea și mai rău de atât.

Drops of God, o-la-la, vine cu sezonul doi, de abia aștept.

De la Tehran, am crezut că am ratat un sezon, cel cu Hugh Laurie. Dar de fapt el doar acum apare, pfff.

Amadeus, aka Mozart și rivalitatea lui cu Salieri, inspirat după o piesă de teatru, adaptată după altă piesă, scrisă de Pușkin. În care un personaj secundar intulat Franz Süssmayr este jucat de un actor negru, că este ficțiune și nu documentar istoric. Iar Mozart e jucat de Will Sharpe, care-i pe jumătate japonez. Idiocracy. Ne uităm la el pentru muzică, da?

Jay Kelly cu un George Clooney filozofând metaforic despre cariere cinematografice și impactul asupra familiei. Ori că e filmat prost, ori că nu au avut bani de machiaj adaptat camerelor, dar sunt câteva cadre cam spooky.

People We Meet on Vacation, ecranizarea cărții cu același nume de Emily Henry.

Memory of a Killer, McDreamy (Patrick Dempsey), care de data aceasta este asasin plătit, cu început de Alzheimer și drame personale.

His & Hers, jurnalist versus detectiv și mai sunt și ex, pe deasupra.

Best Medicine – wt actual f was that trailer?! Josh Charles și Abigail Spencer în remake american după Doc Martin-ul englezesc.

I Was a Stranger, Omar Sy într-o dramă despre refugiați sirieni.

The Sheep Detectives, care va apărea în mai – oile care rezolvă crime într-o comedie cu mega distribuție, adaptare după o carte nemțească din 2005.

Springsteen: Deliver Me from Nowhere, un biopic despre cum s-a născut albumul Nebraska al lui Springsteen din 1982 ( “No singles, no tour, no press. Not even his face on the album cover.”), proces din care a ieșit și faimosul Born in the USA. Nu e rău, dar îl puteți vedea și pe repede înainte.

Ceva cărți? Din 20 de mii de pagini citite anul trecut, vă recomand Hostage, de Eli Sharabi și Man Who Hate Women, de Laura Bates, plus The Death of Expertise, de Tom Nichols, care este deja la ediția a doua revizuită. Ca să fim educați pe subiecte contemporane. Nu-s neapărat plăcute, dar sunt mai mult decât necesare. Eu mai am pe lista curentă Guilded Rage, de Jacob Silverman.

Vă mai aduceți aminte de Milli Vanilli? Hit absolut, după care s-a demonstrat că oamenii făceau playback. Amuzant că după 20 de ani cântece AI (ceva mai tragic decât playback-ul) ajung în Billboard. Și mai tragic este că vin generații noi care nu vor mai ști ce înseamnă muzica, soliștii și creatorii adevărați. Csf ncsf.

Eros Ramazzotti – Quanto amore sei (Official Visual Video) ft. Giorgia, apărut original în 1997, de pe ultimul lui album Una Storia Importante, din 2025.

Ghid de înțeles impozite

Posted in Brașov | Kronstadt, campanii by

Impozitele pe proprietăți sunt de 3 feluri: pe teren, pe apartament/casă și pe mașini. Fiecare dintre ele, cu reguli și procente diferite de impunere, stabilite prin Codul fiscal de parlament/guvern și consiliile locale. De exemplu, pentru apartamente și case, deținute și folosite de persoane fizice se stabilesc niște procente de impozitare, cu un minim și maxim, iar consiliul local decide anual cuantumul acestora și eventualele excepții.

Dacă plătești impozitele în primele 3 luni din an, ai o reducere bonus. Dacă nu le plătești la timp, ți se mai adaugă dobânzi și penalități și, la un moment dat, ești executat. Ai totodată opțiunea să plătești sumele trimestrial.

Impozitele pe casă/apartament

Până în 2025 ele au fost calculate după o grilă, în funcție de localitatea de reședință, zona în care stai (central – mai scump, periferie – mai ieftin) și materialele din care sunt construite. Înmulțești suprafața cu valoarea din grilă, aplici un coeficient de corecție (care ajunge până la 2,6 pentru localitate de rang 0 zona A), pui reduceri, dacă este cazul, și, la suma respectivă, aplici procentul de impozitare rezultând impozitul anual. În 2026 se modifică grila. Din 2027 s-ar modifica sistemul, în sensul că procentul se aplică la valoarea de piață (doar că nimeni nu știe cum se va calcula aceasta).

Impozitele pe mașini

Tot grilă, doar că este în funcție de capacitatea motorului și gradul de poluare, noutatea fiind că încep să fie impozitate și electricele/ hibridele.

Foamea de bani la buget înseamnă impozite crescute & în Ro impozitele pe proprietate sunt prea mici

Bugetul național are nevoie să crească sursele de finanțare, pentru a acoperi tot felul de cheltuieli, unele reale, altele din categoria nesimțiri + șpăgi; plus urmează pensionarea decrețeilor și bugete mai mari pentru apărare. Așa că, macroeconomic vorbind, te uiți pe surse și vezi de unde poți să mai crești partea de venituri. În Ro impozitele pe proprietate sunt considerate mici, deci logic, urmează creșteri.

Poți să crești valoarea impozitelor mărind baza de impozitare sau procentul (sau ambele) și eliminând excepții și reduceri.

La un apartament din Brașov, de 2 camere cu suprafața medie comunistă, dintr-un cartier normal, impozitul anual pe grila veche era până în 200 de lei. Pe grila nouă 2026, simulările arată un impozit de vreo 500 lei și ceva. Aproape de 3 ori. Valoarea de piață a unui apartament de acest fel (conform anunțurilor de pe fb) este de aprox. 100.000 euro.

Creșterea procentuală a impozitului este destul de mare, dar, comparat la valoarea proprietății este nesemnificativ (100 euro impozit este 0.1%).

Dacă însă comparăm impozitul cu salariul minim net pe economie, adică banii de care dispun oamenii, vom avea 500 lei/ 2574 lei (2699 lei din iulie 2026), atunci avem 19% – 18% (plus inflația anuală). Adică o cincime din venitul unei luni se va duce pe impozitul anual. Suma nu mai pare atât de nesemnificativă.

La calcul trebuie luat în considerare și faptul că proprietățile nu sunt lichide, nu e ca și cum mâine vinzi apartamentul scump și îți cumperi altul mai ieftin, plătești impozitele și îți mai rămân bani și de cico.

Valoarea de piață (2027)

Ce am priceput eu, este că la calculele din 2027 grila ar fi bazată pe valori generate din studiile de piață ale notarilor (cel care este folosit și pentru succesiuni?!). Astfel, dacă valorile rezultate din grila 2026 sunt mai mici decât acelea, impozitul va crește. Posibil chiar substanțial. Va fi mai interesant ce se întâmplă când valorile încep să scadă. Pentru că, să fim serioși, piața este momentan umflată cu pompa (proprietăți și chirii) și la un moment dat va suferi corecții.

Mașini private versus transport public

Din păcate pentru majoritatea celor care au crescut cu filme americane, unde personajul s-ar duce și la toaletă cu mașina, în Europa spațiul fizic nu ne permite mașini, nici multe, nici mari, indiferent că-s conduse de oameni sau sunt autonome (același drac); nici nu mai discutăm de poluare… Drept urmare, pe termen lung, impozitul și restul de taxe vor fi folosite pentru a scădea numărul posesorilor de mașini. Din fericire noi avem transport public, mai trebuie să îl eficientizăm (pentru oameni, nu pentru companie). Și, cu puțin noroc, să refacem și infrastructura de cale ferată. Mașina va rămâne să fie folosită pentru anumite funcțiuni specifice (ex. la magazin o dată pe săptămână sau în concedii) și de către anumite categorii de persoane (ex. cine lucrează în vânzări sau îngrijiri). Uitați de ideea că fiecare membru al familiei are nevoie de câte o mașină. Și loc de parcare aferent. Că nu va exista așa ceva. Decât dacă ne apucăm de demolat orașe.

Impozite versus calitatea serviciilor publice primite

No bine, ultimele două idei pe ziua de azi: există o suportabilitate față de taxele publice, indiferent de cât de nesemnificative par ele pe hârtie, care este influențată de numeroși factori, inclusiv de dezinformare și război hibrid. Mai important însă este ce primești de banii respectivi, servicii publice de calitate sau sictir mioritic. Și cât la sută din impozite se pierd în neantul corupției locale.

Site-ul CNPP

Posted in campanii by

Pe scurt, bine că există. Altfel, vai și amar…

CNPP, adică Casa Națională de Pensii Publice, și-a făcut actualizări la site, astfel că poți să-ți faci cont cu semnătura electronică fără să mai fie nevoie să îl confirmi la ei la ghișeu. Foarte frumos. Deși site-ul arată ca în 1800 toamna, crearea de cont merge relativ ușor, completezi un formular online, după care îl semnezi electronic și îl trimiți împreună cu CI pe email la sucursala județului de care aparții. De ce mai trebuie CI, când există o lege care spune că, dacă informația se află la stat, nu mai trebuie hârtii suplimentare, naiba știe. Măcar nu mai trebuie dosar cu șină și nici mersul la ghișeu. Pentru că, de exemplu, sediul din Brașov este foarte mic și aglomerat.

Pe site scrie că persoanele fizice pot să depună cereri (nu era cazul) sau să vizualizeze datele din sistemul public de pensii.

No bine, în teorie, pe site poți să vezi diferite informații legate de stagiul tău de cotizare, declarații, carte de muncă etc. În practică, generezi cerere de vizualizare raport cu diferite date, după care primești mesaj că cererea a fost înregistrată și este în lucru și că vei fi notificat pe email. Primești email – dar durează – după care intri iar pe site, găsești unde apare raportul generat și descarci un pdf.

Seamănă puțin cu SPV, doar că este mult mai greoi și încet. Nu știu dacă rapoartele se generează manual, dar așa pare, că altfel de ce ar dura minim o zi să primești acces la un document? Eu am dat click de două ori pe același document, din greșeală, și am primit două rapoarte.

Sper totuși să i se facă cuiva milă și să upgradeze sistemul, nu de alta, dar împingem lumea către digitalizare și digitalizarea este de ev mediu.

moveit sau cât m-am mișcat în 2025

Posted in move it by

Puțin mai mult mers pe jos, cu treabă. Un coborât pe jos din Poiană, în sandale (nu faceți ca mine!). Mai puțin înot ca de obicei, din cauză de accidentări stupide, care nu se mai repară. 7 minute de alergat pe loc, idem.

Nasol. Nasol de tot. No bine, motivat, dar chiar în halul ăsta…

Apropo, ani de zile m-am împiedicat de scule de fitness prin casă, logic că le foloseam în mod curent. După care le-am mutat într-o cutie, să nu mă mai împiedic de ele și acum, logic, le folosesc rar și foarte rar. Nu faceți ca mine!

Diploma de universitate

Posted in campanii by

No bine, astăzi nu publicăm diplome, că nu le-am dobândit la facultăți private, drept urmare stricăm trendul de pe piață, lol. Doar filozofăm puțin pe tema lor, că ce altceva avem de făcut pe vremea asta?!

(Apropo, când a devenit mediocritatea standardul din societate?)

Când am dat eu la facultate, către finalul anilor 90, cine dorea să studieze mai departe de liceu avea următoarele alternative: o postliceală, dacă vroia o meserie rapidă sau facultate la stat, în învățământul public gratuit (termen discutabil), unde dădeai examen în funcție de ce urma să studiezi; dacă picai la examen, te întorceai la examen în anul următor. Eu am dat examen de două ori, din matematică și economie, plus o limbă străină eliminatorie, care s-a scos ulterior. Facultățile private erau abia pe la început și atrăgeau preponderent două categorii: persoane cu bani mulți sau loaze, care nu aveau șanse în sistemul de stat.

Câțiva ani mai târziu, statul a inventat învățământul public cu taxă, context în care privații au început să atragă un număr din ce în ce mai mare de clienți, că doar aceiași profesori predau la amândouă. Și când a început să scadă numărul de studenți, s-au scos examenele și s-au înlocuit cu admiterea pe bază de dosar. Astfel, la vreo zece ani după ce am intrat eu la facultate, puteai să te înscrii simultan la mai multe facultăți, în mai multe orașe, dacă aveai bani de taxă de admitere.

De aceasta, dacă vedeți cv-uri de persoane cu facultăți făcute în paralel din anii 2000 încoace, în teorie era posibil.

Nu discutăm de calitatea învățământului superior, că nici al meu, de stat, cu bursă, nu a fost cine știe ce, dar m-a pregătit la modul general și oarecum specific pentru job.

Când am terminat eu facultatea și m-am angajat oficial, cu carte de muncă, pe grila de salarizare studiile superioare se plăteau dublu față de studiile medii. Acei coeficienți erau valabili pentru toată lumea, nu doar pentru mediul de stat.

Integrarea în UE a pus o presiune fantastică pe salariul minim, drept urmare acesta a crescut mai ceva ca pâinea de casă, an de an, coeficienții aceia au dispărut din Codul muncii, dar s-au regăsit în grile în legea salarizării personalului plătit din fonduri publice. Și oricum, ce sens avea să mai ai coeficienți, când absolvenți cu studii superioare se angajau pe poziții medii și piața dicta dinamica muncii?

În teorie, toate ocupațiile de muncă din COR au un standard ocupațional, care desemnează nivelul de educație aferent, adică de ce diplomă ai nevoie ca să lucrezi pe un anume post. În practică, există tot felul de portițe și, din nou, revenim la cerere și ofertă, cele două mecanisme care dictează dinamica pe piața muncii.

Din momentul integrării în UE, piața locală a fost integrată în piața europeană, cu tot felul de efecte interesante. De exemplu au început să existe tot felul de locuri de muncă de nivel mediu, plătite relativ bine, care s-au ocupat cu persoane cu diplome de studii superioare, dispuse să lucreze pe ele. De aici poate și relativizarea diplomei de facultate.

Pe de altă parte, vedem presiunea pieței europene: persoane fără cine știe ce diplome, plecate în țări vestice, câștigă mai bine decât persoanele cu diplome din țară.

În același timp, libertățile de mișcare din UE înseamnă și recunoașterea implicită a diplomelor din alte țări europene și viceversa, fără super birocrație.

În momentul actual, poți să trăiești bine mersi și fără diplomă de facultate; pe de altă parte sunt în continuare joburi unde ai nevoie de ea, mai ales dacă ești interesat de avansat în carieră (acolo nu este de ajuns doar facultatea, ai nevoie de master și/sau doctorat); dacă ești dornic de lucrat în sistemul de stat, atunci mai devreme sau mai târziu va trebui să ai și facultate, pentru toate calificările de nivel superior. Îți va aduce diploma de facultate salariul și respectul în societate? No bine, posibil să nu. Îți va asigura diploma un job sigur în contextul AI-ului? De asemenea, s-ar putea chiar contrariul, să rămâi fără job.

Ceea ce lumea ar trebui să înțeleagă este că diplomele ajută, nu încurcă; că dacă nu ai o calificare foarte nișată și extrem de căutată, atunci este bine să te califici prin metode diferite în mai multe arii conexe, încât să te poți reprofila, în caz de nevoie; că învățarea pe tot parcursul vieții este poate cel mai important concept de pe piață în acest moment, și nu mă refer la cursuri de dezvoltare personală aici. Și că, în viață, vor apărea foarte multe provocări cărora trebuie să le faci față, așa că trebuie să te pregătești mental pentru acestea.

Și vă rog nu mai comparați sistemul european cu cel de peste ocean și treceți peste mitul “talentat și cu idei, s-a lăsat de școală și s-a îmbogățit ca întreprinzător”, că marea majoritate nu aveți nici bani, nici capital social de la părinți pentru așa ceva și oricum și acolo discutăm de un număr minuscul de persoane care au renunțat la facultate, nu de georgei care de abia au terminat 8 clase și nu știu să scrie și să citească bine.

La nivel de UE există în continuare ideea că un număr mai mare de absolvenți de studii superioare echivalează cu creșterea nivelului de trai și cu dezvoltarea societății. Dar, după cum am văzut din pandemie încoace, chiar și oamenii cu diplome iau decizii proaste și sunt susceptibili la propagandă și fraudă. Așa că, din când în când, ne trebuie și câte un reality check. Și eu cred că avem nevoie nu doar de competențe tehnice, ci și de o cultură generală solidă, că vedem deja că trendul de pe piață cu toată lumea programare s-a fâsâit deja.