Eu la liceu:

Profa de română din liceu - acel liceu inaugurat în 1866 și nu e meritul meu că l-au făcut atunci și că l-au botezat cu un nume de domnitor pe care l-au dat jos a doua zi și a fost nevoie să-l boteze din nou. Ea: "hai, cine a copiat cel mai frumos ce au scris alții despre Eminescu?" Să nu ne mințim - că bine, nici ea nu a zis așa vreodată. Se numea comentariu. "Cine vrea să prezinte comentariul?".  Doar că nu comentai nimic. Era ceva gen  hai să copiem unii de la alții și să învățăm p.d.r. și să recităm aceleași dume. Nici măcar nu citeai opera, citeai doar comentariile. Alea offline, pentru ăștia mai tineri. Și toată lumea era mulțumită. Ce a vrut să spună autorul prin ce scria în manualul ăla prin ce țineai minte tu. Și de acolo, dacă înțelegeai tu ceva, d-zeu cu mila.

Mai dement, cum sunt, am ridicat mâna și am zis cât de rasist și de dement era Eminescu ăsta, cu tot talentul lui, cât de bagabont, cât de protolegionar era, câtă boală avea (înainte de aia oficială) pe toți care nu erau "români", în condițiile în care pe el în chema Eminovici. Băusem ceva, că nu aveam curaj să fac chestii din astea, la etatea de 15 ani, dar tocmai descoperisem avantajele diferenței dintre a bea o gură de vișinată și a bea o cană de vișinată. Profa mi-a dat 10 pe loc. Așa, fără să mă întrebe ea nimic. Ei, trece timp, vine bacul la română la oral și iau 5,50 la română, că n-am făcut suficiente paralele la Eminescu la Moara cu Noroc, la un profesor fan mare Eminescu. Frizură & all. 9,65 la scris am luat, deși am o caligrafie oribilă. Azi pot să mulțumesc sorții că există tastaturi, că altfel, cine știe, și acum povesteam cuiva treaba asta pe motostivuitor.

O stropel

 Am făcut un ostropel de rață. Nu pun poze acum. Va trebui să mă credeți pe cuvânt. Am fost la magazin și aveau ciocănele de rață. De când căutam, mvai. Am zis:

-Voi veniți cu mine.

Băi, și cum terminam eu să le rumenesc acolo, când le scoteam să bag ceapa, îmi scapă una din paleta aia și ajunge undeva între aragaz și dulapul ăla, n-o mai găsesc.

Lepră

 Clujul, tot Cluj, domne. Și viitor, și trecut. Ați auzit de cazul ăla de lepră de la Cluj? Primul din țară după 40 ani. Se duce acum ministrul sănătății să-l vadă și el. Nu cred că la modul "vreau sî te pipăi și să urlu <<ESTE!>>". Da, deci, o maseuză indoneziană a fost depistată cu boala asta din bătrâni. Să sperăm, de dragul clienților, că făcea doar masaj, deși chiar și dacă e așa, n-am auzit de vreun masaj care să dureze cât o strângere de mână. Ce să zic, sănătate doamnei, clienților și ministrului. Bine că nu-i Bănicioiu, că ne spunea că avem noi lepră de-a noastră, nu ne trebuie din străinătate. Sau că nu-i în continuare Elena Ceaușescu prima oamă de știință din țară, că ne explica "aveți grijă, nu luați lepră, că deveniți asiatici!".

 Am un tovarăș - se știe el (bine, nu se știe, că nu stă pe net), care procedează în felul următor: se duce la piață în Arad, la el, și întreabă:

- Ce aveți?

- Tot!

-  Bun. Dați-mi tot.

Și alea îi dau tot și el azvârle acel tot în ceaun și la urmă îi zice mâncare. Bă, eu nu pot să fac față la așa ceva. Cred în feluri de mâncare, trebuie să le iei pe rând, trebuie să faci ceva, nu merge așa. Sau sunt eu nebun? 

Jumări - jumeri

 Jumări, nu jumeri

Că nu discutăm de scovergi din alea, cranț, cranț, din Ardeal. Zic despre treburile alea, carne din aia, jumate grăsime, jumate mușchi, jumate șoric, afumată, prăjită și păstrată în untură. Ăia de prin Olt îi zic carne la garniță. Treaba lor. Treaba mea e să zic asta: du-te înapoi în timp în copilărie, joacă fotbal cu băieții în fața porții pe vremea asta în care așa ceva, să ieși din casă, din curte, a început să devină o idee rea și întoarce-te, fii de acord cu bunică-ta care te trimite cu o farfurie, o carafă și un castron în beci să iei jumări, murături și vin pentru cină. 

Și o să-ți fvtă o omletă cu jumări și cu mămăligă și cu mămăligă de-o să mănânci de-o să spargi, dacă o prinzi într-o seară bună o să-ți toarne și ție un pahar di hin, o să te azdruci dup-aia în futelniță cu plapuma-n cap și cu picioarele la soba proaspăt alimentată cu lemn și n-o să-ți dorești mai mult și nu te duce mintea la alte prostii, că ești copil. 

Discriminaj

Mi-a cam ieșit pe nas chestia asta cu "Bucureștiul ne discriminează", am auzit-o de prea multe ori de la ungurii noștri. Îs tare curios cum îi discriminează. Că sunt de vreo 35 ani la putere? Ca UDMR?  Dacă ar fi să fiu dur, aș interzice partidele fondate pe criterii etnice, dar eu știu mai bine de atât. Da, există o grămadă de retardați care au o problemă cu ei. Dar acum ce facem? Scăpăm de ei? Suntem mai buni de atât. Oricum, sunt doar niște români care se ceartă între ei în limba maghiară. Nu îi discriminează nimeni. Cel mult, îi discriminează pozitiv, că de atâția ani sunt power brokeri pe aici. Au avut cam mereu cele mai șmechere bugetar ministere, gen dezvoltare, finanțe, fonduri europene etc. Revin, știu băieți care au boală pe unguri în Ghencea în gura mare, dar dacă îi duci în Sfântu Gheorghe s-ar putea să nu vorbească la fel pe stradă. Revenind. Nu cred că Bucureștiul discriminează. Cred că Bucureștiul este prost și ignorant.