Într-o zi de 5 noiembrie 1935, la New York, într-o sală a Institutului Inginerilor Radio, Edwin Howard Armstrong a pornit un aparat aparent banal, iar în clipa aceea s-a petrecut ceva ce nimeni din încăpere nu mai auzise vreodată, pentru că din difuzoare nu a ieșit nici fâșâit, nici pocnet, nici acea perdea de zgomot pe care oamenii o acceptaseră ca fiind firească, ci doar o voce limpede, curată, aproape ireal de clară, urmată de muzică orchestrală în care fiecare instrument se distingea perfect, ca și cum muzicienii ar fi fost chiar acolo, în cameră. Până atunci, radioul însemnase întotdeauna
[Citește tot articolul...]
