Afganistan

Operaţia militară din Afganistan a fost declanşată după atacurile de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite şi a fost una dintre cele mai îndelungate şi ample desfăşurări de forţe din perioada ulterioară Războiului Rece.
În total, peste 32.000 de militari români au participat la operaţiile desfăşurate în Afganistan, inclusiv în cadrul următoarelor operaţii:
Operaţia "Enduring Freedom" - Această operaţie a fost declanşată în octombrie 2001, ca răspuns la atacurile teroriste din 11 septembrie. A început cu raiduri aeriene şi ofensive terestre ale Coaliţiei, care au condus la căderea capitalei Kabul în decembrie 2001. În urma acestui eveniment, a fost instituit un guvern interimar afgan.
Operaţia "International Security Assistance Force" (ISAF) - Această operaţie a fost instituită de Consiliul de Securitate al ONU pentru a asigura securitatea în Kabul şi împrejurimile sale. A fost condusă de NATO şi a avut ca misiune principală menţinerea securităţii în capitala Afganistanului.
Operaţia "Resolute Support" (RSM) - Acesta a fost un efort de instruire, consiliere şi asistenţă pentru forţele naţionale de apărare şi securitate afgane (ANDSF). România a avut aproximativ 615 militari în această operaţie, participând la instruirea şi protecţia forţelor proprii.
Participarea României la aceste operaţii a inclus numeroase unităţi militare şi detaşamente, cum ar fi batalioane de infanterie, detaşamente de poliţie militară, forţe pentru operaţii speciale, personal de stat major, echipe de control trafic aerian, şi mai multe altele.
Această implicare a Armatei României în Afganistan a fost una dintre cele mai importante misiuni după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Peste acei 19 ani, au fost dislocaţi şi s-au retras peste 32.000 de militari români, iar 27 dintre aceştia şi-au pierdut viaţa în teatrul de operaţii.

Bosnia-Herţegovina

România a participat la două misiuni importante în Bosnia-Herţegovina: IFOR (Forţa Internaţională de Impunere a Păcii în Bosnia-Herţegovina).
Perioada: 08.03-20.12.1996
IFOR a fost o forţă internaţională de menţinere a păcii care a avut ca obiectiv menţinerea păcii, retragerea forţelor şi armamentului şi reluarea vieţii normale în Bosnia şi Herţegovina. De asemenea, a contribuit la refacerea infrastructurii rutiere, feroviare şi a aerodromurilor şi a desfăşurat în bune condiţii alegerile generale care au avut loc în septembrie 1996. Armata României a participat la această misiune cu un batalion de geniu (Batalionul 96 Geniu), care a desfăşurat activităţi de cercetare şi deminare, reparaţii, întreţinere şi construcţii de drumuri şi poduri. În timpul acestei misiuni, un militar român şi-a pierdut viaţa.
SFOR (Forţa de Stabilizare NATO în Bosnia şi Herţegovina)
Perioada: 01.12.1996-11.2004
SFOR a fost o forţă multinaţională de menţinere a păcii condusă de NATO şi desfăşurată în Bosnia şi Herţegovina după războiul din Bosnia. A avut ca misiune descurajarea ostilităţilor, stabilizarea păcii şi contribuţia la un mediu sigur. Armata României a continuat să participe la această misiune în calitate de contributor la forţa multinaţională, cu accent pe menţinerea păcii şi asigurarea unui mediu sigur în regiune.

Irak

România a avut o prezenţă de peste şase ani, de la 19 martie 2003 până la 23 iulie 2009, dată la care misiunea a fost încheiată cu succes.

Concomitent cu contribuţia consistentă de forţe la misiunea Coaliţiei IRAQI FREEDOM, Armata României a participat şi cu instructori la cea de-a doua misiune din acest teatru de operaţii, respectiv misiunea de instruire a NATO în Irak (NTM-I), desfăşurată între ianuarie 2005 şi noiembrie 2011. În perioada 2003–2009, aproape 10.000 de militari au executat misiuni în acest teatru de operaţii.

Prezenţa militarilor români în cadrul coaliţiei multinaţionale pentru stabilizarea şi reconstrucţia Irakului a avut la bază rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU, care au decis înfiinţarea şi au stabilit mandatul Forţei Multinaţionale din Irak.

Pentru România, participarea la misiunea din Irak a reprezentat confirmarea statutului de membru activ al comunităţii internaţionale, generator de securitate, partener şi aliat credibil.

În perioada 2003–2009, Armata României a asigurat 12 rotaţii în teatrele de operaţii, militarii acţionând în mai multe zone, sub control operaţional american, britanic, italian sau polonez.

Desfăşurarea operaţiilor în condiţii geo-climatice şi militare deosebit de dure a reprezentat un test de anduranţă atât pentru personalul participant, cât şi pentru echipamente.

Prin participarea forţelor române la operaţiile din Irak, Armata României a contribuit semnificativ la promovarea intereselor naţionale în zona Orientului Mijlociu şi la consolidarea statutului de partener credibil în cadrul Coaliţiei multinaţionale şi al NATO.

Înalte personalităţi civile şi militare străine, printre care generalii David Petraeus, William Casey şi Ray Odierno, comandanţi ai Forţei Multinaţionale din Irak, Robert Gates, Secretarul Apărării al Statelor Unite ale Americii, baroneasa Emma Nicholson, reprezentant special al Uniunii Europene în Irak, precum şi generalul-maior Mark Kellz, comandantul Forţelor Terestre din Australia, au avut aprecieri elogioase la adresa militarilor români pe parcursul activităţii acestora în Irak.

Odată cu participarea la această misiune, militarii români au acumulat o experienţă operaţională deosebită, într-un teatru de operaţii în care ameninţările asimetrice sunt omniprezente. Aceştia au luat contact direct cu realitatea câmpului de luptă modern. Personalul de comandă şi stat major şi-a dezvoltat competenţele în planificarea, conducerea şi executarea misiunilor de luptă, în conformitate cu procedurile standard de operare ale Coaliţiei şi ale Alianţei Nord-Atlantice.

Ca recunoaştere a contribuţiei şi eforturilor depuse, începând cu noiembrie 2006, România a asigurat funcţia de locţiitor pentru operaţiile Coaliţiei al şefului de stat major al Forţei Multinaţionale din Irak, poziţie din care a coordonat acţiunile şi activităţile forţelor ţărilor contributoare la coaliţie, altele decât SUA.

În cei şase ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, au fost dislocaţi aproximativ 10.000 de militari români (12 rotaţii a câte 6 luni). Dintre aceştia, doi militari şi-au pierdut viaţa.