Vai al contenuto

Libru

À prupositu di Wikipedia

Un Libru hè un inseme di foglii, stampati o manuscritti, di listesse dimensione, rilegati inseme in un certu ordine è rinchjusi da una cuprendula.

U libru hè u veìculu più diffusu di u sapè è di a cunniscenza. L'inseme di l'opere stampate, cumpresi i libri, hè chjamatu litteratura. In bibliutecunumia è scenza di l'infurmazione, un libru hè chjamatu munugrafia, per distingue lu da i periodichi cum'è riviste, bulletini o ghjurnali.

Un negoziu chì vende libri hè chjamatu libraria. A bibliuteca hè u locu adupratu per cunsirvà è cunsultà i libri. Cù a diffusione di e tecnulugie digitale è di Internet, à i libri stampati s'hè affiancatu l'usu di i libri elettronichi, o e-book.

Image
Virgilio Vaticanu

A parola "libru" vene da l'accusativu "librum" di u vocabulu latinu "liber". U stessu significatu hà a parolla greca "βιβλίον" (biblìon). In inglese, a parolla "book" vene da l'anticu inglese "bōc", parente di "beech" (fagiu). Si deduce chì e prime scritture indoeuropee fussinu intagliate nantu à legnu di faiu. A parola latina "codex/codice", cù u significatu di libru mudernu, significava uriginariamente "bloccu di legnu".

A storia di u libru seguita una seria d'innuvazione tecnologiche chì anu migliuratu a qualità di cunsirvazione di u testu è l'accessu à l'infurmazione. Da l'invenzione in u 1455 di a stampa à caratteri mobili di Gutenberg, per più di quattru seculi l'unicu veru medium di massa hè stata a «parolla stampata».

A scrittura hà cuminciatu à sviluppà si trà u VII è u IV millenniu a.C. in forma di simboli mnemonichi. L'antichi Egiziani scrivianu nantu à u papiru. I testi eranu scritti senza spazii (scriptura cuntinua) è senza puntuazione.

E tavulette d'argilla eranu pezzi d'argilla secca cù iscrizioni fatte cù un stilo. E tavulette di cera eranu assicelle di legnu incerate, riutilizzabili, è sò un pussibule precursore di i libri muderni.

U papiru era fattu di materiale simile à a carta, ottenutu da a pianta di papiru. I foglii di papiru eranu incullati inseme per furmà un rotulu (scrollu). I rotuli foru a forma libraria duminante di a cultura ellenistica, rumana, cinese è ebraica.

Caratteri mobili è incunabuli

[mudificà | edità a fonte]

Intornu à u 1450, Johannes Gutenberg inventò i caratteri mobili in Europa. I primi libri stampati prima di u 1501 sò cunnisciuti cum'è incunabuli.

Furmati di i libri

[mudificà | edità a fonte]

I libri a stampa sò prudutti stampendu ogni impusizione tipugrafica nantu à un fogliu di carta. U furmatu dipende da u numeru di piegature chì u fogliu subisce. In i libri muderni, u furmatu hè datu da l'altezza in centimetri.

Libru staccabile

[mudificà | edità a fonte]

U termine "stacacbile" identifica libri ecunomichi stampati in sedicesimu, a cui diffusione hà permessu una nutevule calata di i prezzi.

Valore di u libru

[mudificà | edità a fonte]

U valore di un libru ùn hè micca datu solu da u costu di produzzione. Hè un'opera di l'ingegnu, un pruduttu simbolicu chì riflette un valore identitariu, culturale, ecunomicu è relaziunale.