You are currently browsing the monthly archive for October 2011.
Elevii, la școală, dau tot felul de lucrări de control în timpul semestrului ca să știe cam cum stau cu învățatul.
Am găsit și eu testul perfect pentru a-mi autoevalua progresele în codependență:
Dacă ajung într-o situație asemănătoare cu cele care înainte mă dărâmau, procedez la fel sau altfel?
M-ar mai mânca gelozia?
Aș ști cum să îmi gestionez așteptările?
Aș fi la fel de dezamăgită atunci când sunt lăsată baltă?
Aș plânge din nou la fel de mult?
Aș încerca să manipulez măcar un pic, cât să simt adrenalina și să simt satisfacția că sunt stăpână pe sufletul altcuiva?
De câțiva ani, de când am învățat să mă uit în viața mea cu lupa, am observat că mă regăsesc, ciclic, în același situații. Mi s-a întâmplat să mă îndrăgostesc de același gen de oameni. Ba mai mult, să intru în același tip de încurcături. Indeciziile mele m-au readus, periodic, în fața acelorași drumuri încrucișate. Iar în carieră îmi reapar aceleași conflicte, chiar dacă mi se schimbă colegii, fișa postului sau locul în care muncesc.
Când am realizat repetițiile astea uimitoare, mi-am dus mâinile la tâmple și m-am întrebat cum să fac să nu mai repet aceleași greșeli. Cum să fac să întrerup cercul vicios.
Acum în sfârșit mi se pare că înțeleg, cel puțin mecanismul din spate. Este un fel de evaluare pe parcurs.
Ca și atunci când eram elevă, încă mi-e frică de lucrările de control. Sunt furioasă că există și că mă iau pe nepregătite.
Dar poate că este cazul să învăț lecția pe care am învățat-o deja din punct de vedere strict academic: testele mici dinainte te ajută să te pregătești pentru cel mare.

Am să încep a mă justifica prin “am fost ocupată” și voi poate o să fiți impresionați. Să fiu ocupată, am observat, îmi oferă un aer de măreție, de importanță, de scop.
Nu pot să ies în oraș pentru că sunt ocupată, nu am timp să merg la doctor – poate mai încolo, nu mai am timp de prieteni sau de familie, în schimb am treabă. Lumea se retrage cu un fel de reverență din fața acestui “sunt ocupată”, pentru că este o justificare serioasă. Matură.
Să fiu ocupată este și un foarte elegant mod de a mă minți pe mine. Mi se întâmplă des să îmi amân gândurile pentru că sunt chestiuni mai urgente de care trebuie să mă ocup. Amân să trec prin pasul patru pentru că am niște treburi cu adevărat serioase de făcut. Da, sunt ocupată.
Dar este, de fapt, o mare minciună. Mai corect ar fi să spun că “mă țin ocupată”. Și mai corect ar fi să recunosc că îmi găsesc mereu ceva de făcut, pentru că altfel ar trebui să mă opresc și să privesc în față lucrurile care mă tulbură cu adevărat.

Iar asta, mi-e teamă, m-ar ocupa cu adevărat pentru mult, mult timp.
; Editura Polirom a publicat Consumul si dependenta de droguri. Ghid practic de evaluare, diagnostic si tratament , de Arthur W. Blume.
Cuprins:

Recent Comments