You are currently browsing the monthly archive for April 2013.

Mă bucură foarte mult să dau mai departe o veste bună pe care am primit-o recent: la sfârşitul acestei luni va apăre o carte românească despre dependenţă şi codependenţă.

Publicată la Editura Ascendent, cartea se intitulează “Acolo unde poti fugi de tine şi de viata ta – o incursiune în lumea dependenţelor şi a comportamentelor adictive” şi este scrisă de Clara Toma şi Cristiana Alexandra Levitchi.

Lansarea cărţii va avea loc la Bucureşti, pe 23 aprilie, între orele 18.30-20.30, la Salon Inlight (Str. Praschiva Gherghel 14). Precedând lansarea, cele două autoare vor susţine un workshop, unde membrii Al-Anon şi AA au intrarea gratuită: “Ai şi tu plăcerile tale… Riscă ele să devină obişnuinţe toxice pentru tine şi cei din jur?”

Iată câteva dintre temele abordate în cadrul seminarului:

  • Cum să faci diferenţa între dorinţă şi nevoie, între plăcere şi nevoie, între obişnuinţă şi adictie, între consum abuziv şi dependent
  • Care este legătura dintre control şi dependenţă
  • Care sunt factorii afectivi, emoţionali, relaţionali şi de mediu care te pot conduce spre un obicei de natura adicţiei şi cum se pot preveni
  • Relaţia dintre comportamentele dependente şi traumele personale, transgeneraţionale
  • Cum să distingi între aşa numitele “dependente bune” şi “dependentele distructive”
  • Care sunt dezavantajele dependenţei, independenţei, codependenţei şi cum le putem transforma în INTERDEPENDENŢĂ

Locurile sunt limitate şi se ocupă în ordinea rezervării ferme la adresa de  e-mail [email protected]  sau la telefon 0747085371. Mai multe informaţii despre carte găsiţi aici.

Şi multe felicitări Clarei, o prietenă a blogului!

semnatura_sara_mic

Am primit astăzi două veşti. Una bună, alta proastă.

Prima mi-a bătut la uşă – mai bine zis, mi-a sunat la telefon – chiar de dimineaţă. M-a luat total prin surpindere, nu mă aşteptam şi chiar este unul dintre cele mai frumoase lucruri care mi s-au întâmplat în ultimul timp. Am închis telefonul radiind. M-am uitat pe geam şi, chiar dacă nu era cea mai însorită dintre zile, m-am decis că nimeni şi nimic nu îmi va strica ziua de astăzi.

A fost, bineînţeles, o naivitate totală din partea mea.

Pentru că după prânz am primit o veste proastă. Nu foarte-foarte, mortal de proastă. Ştiţi probelemele alea care ne stau pe creier şi ne apasă pe umeri şi ne fac să ne întrebăm cum o vom scoate vreodată la capăt? Şi uneori, în loc să se rezolve, se încurcă şi mai tare? Astăzi o problemă mai veche mi s-a încurcat şi mai tare.

Şi cam aşa mi-am petrecut eu după-amiaza: am luat în braţe problema, am plimbat-o cu mine în drumul spre casă, am aşezat-o frumos, pe canapea, lângă mine să ne uităm împreună la televizor, am invitat-o să se uite cu mine pe geam. În mintea mea nu mai exista decât PROBLEMA.

Momentul în care m-am decis că sunt o toantă a fost când m-am aşezat şi eu să citesc o carte. Printre rânduri, şi acolo, se ivea Problema. Vestea bună de dimineaţă devenise o palidă amintire.

Am lăsat cartea din mână şi m-am obligat să pun lucrurile în balanţă. Ştirea cea bună fusese, de fapt, mult mai importată decât cealaltă. Doar că vestea proastă mă rodea, mă bâzâia enervant, mă îndemna la căutarea de soluţii şi în felul acesta ocupase un spaţiu mult mai mare decât ar fi fost cazul. Trebuia să îmi inversez atenţia.

Oamenii cei mai fericiţi pe care îi cunosc nu sunt cei cărora nu li se întâmplă lucruri rele. Sunt cei care preferă să le vadă pe cele bune şi să rezolve expeditiv orice problemă.

Sunt zeci, sute de lucruri care ni se întâmplă în fiecare zi. Unele ne convin, altele mai puţin. Depinde doar de noi să le acordăm mai multă atenţie celor care ne bucură decât celorlalte, deşi instinctul ne spune să facem invers.

Fericirea este, deci, şi o chestiune de priorităţi.

semnatura_sara_mic

Iar alteori, este bine să zicem DA.

Din meditaţiile lui Melody Beattie, “mămica” codpendenţilor, care postează câte un gând pe zi. Cel de astăzi este:

Mine and no. Good words. So are this is for you and yes. We can be especially grateful once we’ve learned to say no because now we mean it when we say yes.

Adică.
Al meu şi nu. Bune cuvinte. La fel sunt şi asta e pentru tine, respectiv da. Putem să fim deosebit de recunoscători pentru că am învăţat să spunem nu, deoarece acum putem spune cu adevărat da.”

semnatura_sara_mic

Ma numesc si Sara si sunt codepedenta. Codependenta ii afecteaza pe cei care traiesc sau au trait langa alcoolici - sotii, soti, copii, iubiti sau iubite etc. In cateva cuvinte, codepedenta este ceva ce te face sa renunti la tine, in favoarea altora. Aceasta este povestea calatoriei mele de recuperare.

Lasă-mi adresa ta dacă vrei să primeşti prin email articolele de pe acest blog.

Join 318 other subscribers
Design a site like this with WordPress.com
Get started