Austeritatea continuă şi în 2012. Salarii și pensii înghețate.
Concedieri în sectorul bugetar. Frânarea economiei.
Un buget prost construit. Bugetul pe 2012 nu a fost un buget pe politici publice, ci pe ministere, continuându-se ineficiența în cheltuirea banului public.
Un buget făcut după ureche, nerealist și supraestimat.
România are un buget cu venituri și cheltuieli nerealiste, fără credibilitate. Guvernul prognozează deficit bugetar de 1,9% din PIB pe cash şi până în 3% din PIB pe ESA. Atât FMI cât şi Consiliul Fiscal consideră că România va atinge 3% pe ESA doar dacă mai adoptă măsuri de austeritate de 0,5-0,6% din PIB
Un buget lipsit de transparență şi credibilitate. Nu există transparență și predictibilitate, iar dezechilibrele fiscale și bugetare vor crește în viitor. Măsurile de austeritate nu conduc decât la un deficit bugetar temporar mai mic, fiind stabilite nenumărate amânări de plăţi pentru perioada 2013-2016. De exemplu, reducerea cheltuielilor de personal din 2010 și 2011 nu reprezintă de fapt decât o amânare la plată a acestora. Execuția bugetară arată că economiile totale făcute la cheltuielile de personal prin toate tăierile propuse în perioada iunie 2010 – iunie 2011 sunt de aprox. 2% din PIB, circa 8 miliarde ron iar despăgubirile câștigate în instanță de către bugetari în ultimul an sunt de circa 9 miliarde ron. Deci, de fapt măsurile de austeritate în domeniu reprezintă doar un deficit amânat pentru 2013- 2014 când vor fi plătite aceste despăgubiri, indexate la inflație.
Un buget focusat pe cheltuielile fixe, fără prioritizarea costurilor. Risipa banilor publici continuă. Investiţiile publice nu sunt prioritizate. Avem 40.000 de proiecte publice în care statul bagă bani. Proiectele în care se investesc bani publici sunt multe dintre ele lipsite de importanță, având efecte de multiplicare reduse. Multiplicatorul investițiilor publice este de 0,5, adică la 1 leu investit din bani publici se întorc prin efecte de multiplicare doar 0.5 lei.
Un buget care nu conține mecanisme de imunizare. România are un risc destul de ridicat de a intra în CRIZĂ bugetară, adică o criză de lichiditate la nivel bugetar. De exemplu bufferul/tamponul în Trezorerie care să acopere cheltuielile curente pe minimum 4 luni nu a fost constituit nici acum.
Un buget antieconomic. Se mizează puternic pe privatizarea unor companii strategice. PSD consideră măsura ca antieconomică, propunând înghețarea vânzării pachetelor de acţiuni la companiile strategice. Nu este momentul, nici ca preţ şi nu este oportună nici ca idee – când majoritatea țărilor îşi ţin perlele ca potenţiale active colaterale în cazul apariției unor probleme grave de lichiditate. În plus, banii obținuți din privatizare reprezintă mult mai puţin faţă de veniturile din impozite şi taxe precum și profiturile pe care aceste firme le aduc la bugetul de stat.
Un buget care continuă filosofia „să creștem pe datorie”. În continuare economia merge pe datorie (Anul trecut Ministerul Finanțelor s-a împrumutat de la băncile comerciale din România 15 miliarde de euro). Anul acesta guvernul va trebui să se împrumute de 16 miliarde euro.
Un buget antisocial. Pensionarii, profesorii, agricultorii și salariații din sistemul sanitar au fost primii sacrificați în numele crizei. Bugetul pe 2012 nu prevede programe de creare de locuri de muncă, deşi efectivul salariaților din România a scăzut cu 640.000 persoane. În perioada crizei (septembrie 2008 – august 2011), efectivul salariaților a scăzut de la 4,84 milioane persoane la 4,20 milioane persoane. De aici presiuni mari pe bugetele de asigurări sociale, pensii, șomaj, sănătate etc. unde se înregistrează deficite din ce în ce mai puternice.
Un buget iluzoriu. Se mizează pe fondurile europene, dar România are cea mai mica rata de absorbție a fondurilor europene dintre țările UE – 3,7%.
Un buget antieuropean. Bugetul pe 2012 accentuează decalajele economice şi sociale faţă de ţările din UE27. Prin închiderile de școli și spitale din mediul rural/urban mic, discrepanța dintre oraș și sat a crescut, contrar principiilor europene.
Un buget fără nicio legătură cu Programul de Guvernare. Prevederile din Programul de Guvernare nu își regăsesc finanțarea în buget.
Un buget fără viziune. Nu putem avea în continuare o viziune contabilă, îngustă asupra bugetului. Avem nevoie de o filosofie bugetară.
Un buget clientelar. Bugetul satisface clientela politică a puterii fără a ține cont de necesitățile reale ale României. Buget „pentru unii mumă, pentru alții ciumă”. În timp ce profesorii, lucrătorii din sănătate și agricultorii sunt disponibilizați, la unele ministere cresc primele de vacanță, sporurile și salariile de merit.
Exemple de bugete prost făcute
Fără educație, sănătate și agricultură, viitorul economic este incert. Cum schimbăm modelul de creștere economică cu 1,5% din PIB alocat pentru educație în 2012? Dar cu 0,9% din PIB alocat pentru sănătate?
Dar cu un buget pentru agricultură de 2,5% din PIB, cu 1 miliard ron mai puțin decât în 2011?
Bugetul pentru Educație
• Ministerul Educației va primi de la buget o sumă redusă față de 2011 (de la 8,9 miliarde lei la 8,7 miliarde lei). La un PIB estimat de 134 miliarde euro în 2012 (579 miliarde ron), înseamnă că educația a primit 1,5% din PIB în 2012.
• Acest buget numai în mod formal a avut 6% din PIB. Dacă dăm la o parte veniturile proprii, bugetul alocat Educației în 2012 este mai mic cu 35% față de anul 2008!
• Banii prevăzuți în buget pentru investiții în învățământ scad cu 50% față de 2009.
• Veniturile profesorilor scad cu 50-60% față de 2009.
Efecte
• Elevii vor rămâne fără profesori care să le predea. Jumătate din profesorii de la sate sunt suplinitori. Salariul unui suplinitor este de 1000 lei.
• În mediul urban, elevii se vor înghesui în clase.
• În mediul rural, elevii vor merge zeci de kilometri pentru a ajunge la școală.
• Se va reduce calitatea în învățământ prin creșterea numărului de elevi din clase.
Bugetul pentru Sănătate
• Bugetul sănătății va ajunge doar până în luna septembrie. Anul acesta a ajuns doar până în luna octombrie, multe dintre spitale rămânând fără finanțare.
Efecte
• Medicamentele compensate au ajuns doar pentru 8 luni. 400.000 de bolnavi cronici vor fi afectați.
• Sistemul sanitar va intra în colaps.
• Medicii vor pleca masiv în străinatate.
• Bolnavii de cancer, diabet, SIDA vor ieși în stradă.
Constantin Niţă 
