balanta pe 2009 e cu minus... dorintele pentru 2010 sunt modeste...

>> 31 decembrie 2009

pentru retrospectiva anului va invit sa recititi blogul meu, cu observatia ca am omis sa scriu chestiunile extreme...
pentru mine e inca surprinzator drumul pe care l-am parcurs anul acesta... a fost cel mai greu an...

in cateva ore, orologiul va bate 12, petardele si artificiile le voi putea suporta din balconul apartamentului meu de la 9... nu voi comanda pizza, doar mancare chinezeasca...

pentru 2010... imi doresc sanatate, sa reusesc sa sustin teza de doctorat, sa-mi traiasca familia, prietenii, sa fie sanatosi si sa ma pot bucura inca multi ani de toti... si sa ma viziteze cat mai des zburatorul...

ela

Read more...

concluzie de iarna...

>> 27 decembrie 2009

Imagecopii nazdravani care-l asteapta cu emotie pe Mos Craciun sau ingerasii, fete obosite, zambete false., port popular si colinde, chicioase sau traditionale, zapada, noroi, frig sau soare de primavara, funde colorate, cadouri impachetate cu migala, aceleasi beculete colorate cumparate din piata de rusi, tortul festiv al mamei mele, haine noi, prajituri pana la refuz, vin fiert, salata de boeuf, sarmale, coca-cola, speranta, tristete, lacrimi, amintiri, bucurie, mancare arsa, miros de brad, globuri, cornite de ren, patinoare artificiale, artificii, "singur acasa" 1,2, si 3, desene animate, craciunite imbracate in rosu cu decolteul generos, lumanari, musafiri, vizite, sms-uri, urari, exagerarea impopotonarii centrului cu mii si mii de sclipiri, egoism, mandrie, durere, rasete, sarutari...
am trait craciunul de 28 de ori, timp in care am ajuns la concluzia ca momentul meu preferat al sarbatorilor de iarna este ... dimineata zilei de Craciun...

ela

Read more...

de Craciun...

>> 24 decembrie 2009


COLINDE BONEY M - Christmas Songs
Asculta mai multe audio Muzica


Doresc sa urez un Craciun Fericit tuturor prietenilor mei din lumea aceasta virtuala unde ne gasim cu totii alinare, unde ne aruncam frustrarile si neimplinirile, sau reusim sa impartasim bucuriile cu prieteni dragi...
dedicatia de mai sus este cadoul meu de Craciun: pentru Gina, mama, prietena, colega, si sora mea, pentru Trexel, iubitul meu virtual, pentru Nea Costache, bunicul pe care nu l-am avut niciodata, pentru Lavinica, si pentru sufletul ei mare, pentru Vasi, care ma rasfata cu cele mai minunate pilde si rafinate melodii, pentru Adi si Zsiga care l-au transfomat incredibil pe Mos Craciun, pentru Onix si savuroasele lui postari, pentru cireasa de Bucuresti care ma amuza zilnic cu viata ei palpitanta...
dedicatia de mai sus este cadoul meu pentru cele cu care ma pot intalni la o cafea, la o poveste, dar despre viata lor, tot de aici mai aflu picanterii: Bia si Andrea!
pentru Adriana, Nicoleta, Laura, Ani-Tanita, Ioana, Strunful, familia mea, anonimii si toti cei care ma viziteaza virtual...
pentru Cosmin, pe care nu stiu in ce categorie sa-l pun... deci e o categorie speciala....
si pentru Zburatorul meu... pentru ca mi-a cumparat un brad in ghiveci... sa-l plantam apoi impreuna...

Va doresc sa aveti parte de cele mai linistite sarbatori, sa fiti inconjurati de cei dragi, sa va iasa cozonacii si sarmalele, si sa va dea Dumnezeu sanatate!

Craciun Fericit tuturor!

Ela

Read more...

azi e iarna... si maine, la fel...

>> 17 decembrie 2009

gutuile, sunt azi inlocuite de fructe ... exotice, iar bordeiele saracacioase ale satelor noastre ce colcaie sub plapumioara asta alba, in cutii suprapuse sub forma de blocuri... nici zapada care cade si cade nestingherita de alegeri, guverne, crize si gripe, nu reuseste sa acopere griul orasului...

becul din dormitor s-a ars. voi cumpara unul ecologic... pana atunci lumina galbena a orasului, reflectata de nea, imi va lumina somnul linistit din noptile in care albul se asterne si creste... si creste... devine neclintit...

vecinii murdaresc zapada cu praful din covoare... copiii se straduiesc sa isi faca derdelus intre copacii din spatele blocului... gospodinele se ingrijesc de bucatele ce le vor pune in curand pe masa imbelsugata... unii schimba cauciucuri de iarna... altii pe la medic, cu pneumonie... la ora 5 merg la o mica petrecere intre colegi... maine la o inmormantare... la tara...

de acolo imi voi aduce gutui... sa-mi lumineze odaia-n noapte...

ela

Read more...

azi, ninge... iar eu ma gandesc la el...

>> 15 decembrie 2009




Wolf Song
Asculta mai multe audio Muzica

"Te-am auzit cum hăuleai departe, Image
Înfiorând pădurea-nzăpezită,
Bătrâne lup, cu gura istovită,
Etern pribeag al câmpurilor moarte,
Te-am auzit cum hăuleai departe.

Te-am auzit, şi-n ceasurile grele
Ce mă gonesc cu vifore turbate,
Am priceput chemarea ta de frate,
Şi-am priceput că-n noaptea fără stele
Tu eşti tovarăş visurilor mele...

Tu, numai tu, neîmblânzită fiară,
Ce-ţi strigi pustiei patima flămândă,
Şi-n prigonirea câinilor la pândă,
Îţi plimbi prin codri ura solitară -
Tu înţelegi un suflet fără ţară..."
(OCTAVIAN GOGA)

...tata e vanator...
am plans, copil fiind, atunci cand in desenele animate vanatorul a impuscat-o pe mama lui bamby. tata radea si ma tinea in bratele lui vanjoase. cu lacrimi calde pe obrajii bucalati, si-n sughituri il rugam sa nu-l lase pe bietul ied orfan.
"asta e o lege a vietii..." imi spunea el rabdator.
apoi m-am obisnuit... carnea de vanat era unul din felurile principale la masa(poate de aici si temperamentul meu salbatic), animale impaiate zambeau deasupra usilor principale din casa, coarnele de cerb supravegheau familia vanatorului...
dar evenimentul din copilarie s-a repetat. atunci cand tata a impuscat un lup... un laitmotiv crud dar foarte sensibil in viata mea...


n-am plans asa ca in copilarie... dar in sufletul meu am suferit enorm... parca-mi murise cel mai bun prieten, iar blana lui trona intinsa-n beci...
in zilele acelea am reprodus imaginea lui singuratica intr-o pictura... cu fiecare tusa, lupul meu se transforma, ba-n varcolac, ba-n caine-nfometat...

...azi, i-am gasit si testamentul...

"Nu vreau să fiu în haită şi flămând, Image
Prefer să-l văd pe cel ce mă împuşcă,
Să ştiu că timpul trece ca un gând...
Şi el flămând... Din viaţă simt că muşcă.

Zăpada iernii-i uneori prea mare,
Şi drumul, singur, nu mai pot să-l fac,
Însă mi-e greu şi nu mai am răbdare,
Şi-aştept ca timpul să-mi găsească leac.

Prin faţa mea trec haite-nflămânzite
Spre un himeric ţel neînţeles,
Mânate de-ale simţului ursite
Şi de-al instinctului real regres.

Zăpezile sunt mari şi cad întruna,
Mutând hotare înspre necuprins,
Iar dacă uneori răsare luna,
Presimt că-i vremea să m-arăt învins.

În haită pot să fiu un anonim,
Dar viaţa n-o pot duce clandestin.
Chiar dacă am un drum de-nsingurat,
Nu vreau s-ajung în haită lup turbat."

(autor, DANIEL DUMITRU DARIE)

vei ramane mereu, in sufletul meu ... jigodie transformata-n lup insangerat!
sursa foto: www.clap.name/images/blog/wolf.jpg

Read more...

dupa 16 ani cineva mi-a spus "multumesc"

>> 14 decembrie 2009



cantecu' e popular. nai.
versurile ale lui cosbuc...
dar imaginile!!!!!! sunt desenele din cartea copilariei mele... cat am mai visat eu privind la desenele din cartea mult prea uzata dar atat de draga!
nu cred ca-l pronuntam bine pe r, cand bunica imi citea in serile de iarna poezia asta.
in clasa a 7-a am donat-o. nu mai stiu daca pentru un orfelinat sau pentru copiii din basarabia. stiu ca am dat-o cu inima stansa, insa cu speranta ca poate va inspira o alta copilarie. chiar daca sunt destul de posesiva, cred ca orice carte trebuie sa circule, degeaba o tinem prizoniera in biblioteca...
in seara aceasta am sorbit cu privirea toate desenele. am ramas muta ca in fata unei flori. nu stiu cine a avut inspiratia sa scaneze vechea carte... insa-i multumesc din suflet. e atat de bine sa fiu iar copil!

ela

Read more...

primii

in dimineata asta, in timp ce pasii mei se indreptau grabiti spre scoala, am simtit scrum de tigara pe buzele fierbinti... cineva m-a sarutat.

am zambit si am incetinit pasii... auzeam tocul cizmelor sunand sacadat pe dalele aleei...
ii chemam... si au venit... mici, sfiosi...
acum au umplut drumul dintre pamant si cer... se joaca naivi, nestiind ca viata lor e efemera...Image
m-am lasat sarutata de ea. e ca o vraja...
ela

Read more...

singuratatea

>> 12 decembrie 2009

a intrat in viata mea in zilele de vara, cand ma trezeam in patul din casa bunicilor mei de la tara si contemplam modelul desenat cu o precizie stangace pe pereti...
a fost alaturi de mine in momentele cele mai dificile din viata. doar ea ma putea ajuta sa-mi ridic scutul, sabia, si sa merg mai departe. doar in fata ei am fost sincera. doar ea stie ce si cum sa-mi reproseze.
a fost alaturi de mine cand mi-a venit prima data ciclul, cand am suferit dupa prima iubire, cand am luat primul 3 la mate...
si da, sunt momente cand o vreau numai pe ea. daca e plecata in vacanta, sunt nelinistita si irascibila...
cateodata se incapataneaza sa nu ma lase in pace. vorbesc la telefon in ciuda ei, pe mess... dar rade, rontaie cipsuri sau seminte si se intinde cat e canapeaua de mare.
incerc sa o ignor, ne certam, imi jura ca nu ma lasa niciodata, imi strica zile intregi, imi promite ca ne vedem cat mai rar cu putinta si nu se tine de cuvant, imi mananca ce-i mai bun din frigider, ascunde spuma de baie, ma ajuta la curatenie tocmai atunci cand imi doresc sa pierd cat mai mult timp cu treaba asta, smechereste sa fie publicitate cat mai des la tv, deregleaza subtitrarile de la filmele pe care nu le-am vazut, de cateva ori a stricat modemul...
uneori, in vizitele ei enervante o aduce si pe doamna lene, care ma manipuleaza ingrozitor...
... stiu ca nu-i chiar asa de rea, doar ea ma cunoaste cel mai bine, imi da putere si echilibru... si adora egoismul meu!

ela

p.s. si o mai plac dintr-un motiv... ma inspira...

Read more...

marea alambicare

>> 7 decembrie 2009

concluzii personale:
- e posibil ca mazare se se mute-n brazilia;
- cei bogati sunt urati de cei saraci;
- cei foarte bogati sunt perceputi ca hoti;
- carisma e importanta;
- am avut doi presedinti odata (saracii spp-isti);
- unii dau bani pe distonocalm;
- tipu ala de anunta rezultatele (ala de la bec) e barbat tare fain...
- ungurii n-au mai tinut ieri cont de predica de la biserica;
- tanti de la "ordinea zilei" e indignata rau;
- puii rosii sau portocalii ?
- "de ce-ai votat de 2 ori?" "ca sa ajung la puscarie, sa stau si io acolo peste iarna, ca-i mai cald..."
- daca amesteci galben cu rosu da portocaliu;
- nu-i nici traian si nici mircea-n pomul cu fructe malaiete, degeaba stau natafletii cu gura cascata...

ela

Read more...

porcul, mosul si alegerile

>> 6 decembrie 2009

am fost la tara. mi-am taiat greata cu ciocolata. de ce greata? "am taiat porcul."
mamaliga cu sir, specialitatea bunicii mele a fost deliciul culinar al zilei de ieri...
o zi la tara, intr-o lume mai linistita, mai calda, si totusi... atat de usor de manipulat... apropo de alegerile de azi...
m-a cautat si mos nicolae. mi-a adus o nuielusa. pesemne am fost mai nazdravana anul asta...
dar si un scumpic omulet din ciocolata, si inc-o chestie mai personala... deocamdata. la ai mei n-am cautat inca in ghetute, poate si pe-acolo o fi lasat ceva mosul...
dar sincera sa fiu, nu prea astept cadoul din seara asta.................. nu putem afla rezultatele exitpolului doar maine?

ela

p.s. si uite ca le-am aflat ....

Read more...

exemplul unui om care a reusit...

>> 4 decembrie 2009

priveam azi la TV. era divertis... si intr-o singura clipa mi-au revenit in minte amintiri alb-negru...
eram in anul I de facultate. la casa de cultura, dansam intr-un ansamblu folcloric studentesc. in noiembrie se organiza una din editiile festivalului de satira si umor studentesc, la noi, la tg mures.
imi amintesc ca am fost desemnata sa am grija de grupul din alba. tineri multi, nebuni, simpatici, steag haios, imn misto...
printre participanti, o trupa de la petrosani. erau doi frati si inca doi prieteni.
atunci l-am cunoscut pe cosmin natanticu... cel mai iubit dintre participanti... cel mai haios, spontan si interesant personaj. visul trupei neata era sa poata lua locul I. s-a intamplat...
recunosc... a fost o aventura, o nebunie... n-am plans, n-am ramas marcata si superindragostita dupa plecarea lor, cu toate ca cosmin era profesionist in a sti cum sa suceasca capul fetelor... imi amintesc ca i-am scris. nu mai stiu ce...
Imagecosmin e nascut pe 15 iunie, ca si mine... un om cu o viata grea, cu talent innascut... stiam ca are sanse sa se salveze din conditia sa de copil al unei familii in care tatal era miner...

azi l-am vazut printre agentii de comedie de la divertis...
pe parcursul timpului a trecut pe la bravo-bravisimo, apoi la taxi-driver...
asa am reusit sa iau legatura cu el... o perioada comunicam des pe messenger... odata cu cariera lui infloritoare, il vad din ce in ce mai rar on-line. e normal.
un sezon la surprize-surprize, apoi... un personaj haios al unei reclame la cosmote.
il felicit din suflet ca a reusit! in special ma bucur ca e student la actorie...
e poate singurul om pe care-l stiu, care a reusit sa ajunga acolo unde a visat sa fie...
nu cred ca noi, astia din 15 iunie suntem asa norocosi, cred doar ca orice om trebuie sa stie ce sa-si doreasca si sa lupte pentru visele lui!
stimate tinere actor, iti doresc tot binele din lume, si te rog sa ne inveselesti mereu si mereu...

ela


Read more...

Kapitalisme - notre recette secrète

>> 3 decembrie 2009

http://webtv.realitatea.net/actual/imagini-din-documentarul-lui-alexandru-solomon

intregul documentar (in limba franceza) ...
//http://plus7.arte.tv/fr/1697660,CmC=2956902.html

Read more...

mini-vacanta

>> 2 decembrie 2009

draga jurnalule,

am trait zile superbe! am reusit sa-mi vad familia si prietenii pe cere i-am neglijat in ultimul timp.
laura s-a tuns si s-a facut bruneta. e mai matura si responsabila asa. alex a invatat poezia pentru sarbarea de craciun: "mos craciun e buclucas/ mi-a adus un iepuras. / .../ doua gheme de blanita/ cu urechi si cu codita."
iulia e din ce in ce mai minunata. gesticuleaza, vorbeste pe limba ei...
"ia-ti hainele tale maro si hai repede in mall" a fost replica cu care-am fost trezita intruna din aceste zile... ioana a ramas la fel... stie unde pot gasi cele mai ieftine si de marca cadouri din oras.
am avut musafiri... am mancat pufuleti si am baut bere...
am iesit si la restaurantul chinezesc, cu al meu frate...
una din zile a fost dedicata curateniei si lucrului in casa...
apoi am plutit pe-un norisor... am fost la spa! cu 35 ron am stat o zi intreaga la rasfatat. piscina limpede cu lumina difuza, jacuzzi, baie turceasca, sauna uscata, sauna cu arome, masaj la talpi, zona de relaxare, sezlonguri, si toate intr-o atmosfera de "laguna albastra", cu pereti neregulati care imita pietre, calcar, grote, si vegetatie luxurianta...
de 1 decembrie n-am reusit sa-i vad pe soldati... ar fi trebuit sa calc peste zeci de carucioare si sa inlatur toti mosnegi si babutele care se mai pot deplasa cu sau fara carja...
in schimb, m-am plimbat ascultand fanfara militara... din vitrina unei librari imi zambea Heidi si Fram ursul polar, simtul olfactiv imi era tulburat de cartofii prajiti de la Mac, si pretutindeni multi mosuleti imbracati in rosu imi zambeau din diverse vitrine... unii cantau la saxofon, altii aveau sacul plin de jucarii, am vazut chiar si un mos afro, altul isi tinea greu echilibrul pe niste schiuri, altul era pe sanie...
si-am realizat... odata cu trecerea timpului, n-am mai dat atentie detaliilor... si macar acestea fac viata frumoasa!
multumesc iubitului meu care a fost alaturi de mine si care ma re-invata sa ma bucur de lucrurile marunte...
ela

Read more...

poza de la nunta...

>> 25 noiembrie 2009

mai, eu nu vreau sa fac potitica pe blogu' asta superpersonal, ca doar potitica nu face parte din viata mea superpersonala. nici nu tin cu traian si nici cu miresele de mai jos, da' ia priviti voi sfiala lui crin, cocul lui mircea, tenul lui bella, sau peruca lui bombonel...
Imageela

sursa: http://annein.blogspot.com/2009/11/nunta-parlamentara.html

Read more...

tradare si egoism

probabil fiecare dintre noi am fost atrasi de o persoana ca de-un vartej placut care iti ia mintile...
unii sunt puternici si reusesc sa se smulga din tenebrele adancului. altii nu pot. sau nu vor... atractia, flacara aceea pare sa fie un dar al vietii de care nu vrem sa ne lipsim...
cand momentul acesta suprapune o relatie deja existenta, cand lucrurile merg mai departe de un banal flirt, cred ca putem vorbi despre tradare, adulter. popii zic ca-i nepermis, ca-i pacat grav. dar... pacatosii sunt multi... mai multi decat virtuosi...
fidelitatea si neprihanirea sentimentala in doi... asta sa fie iubire ?
cred ca oamenii indragostiti isi sunt credinciosi. dar, e important ca cei doi sa nu-si piarda sentimentul de apartenenta unul altuia... nu-i suficient sa spui "Te iubesc". mai important e sa dovedesti... in timp, iubirea are nevoie de semne... pentru a genera incredere, siguranta...
nu cred ca cineva este fericit inseland... unii poate au infidelitatea inscrisa in gena... altii vor schimbare in viata lor, sau nu mai simt atractie, sau tocmai ceva "nou, bun si frumos" sa fie mult mai dorit decat acelasi "banal, simplu si binecunoscut"...
cand unul dintre cei doi simte ca ceva nu e-n regula, ca nu mai are nici o bucurie, poate atunci... cineva a uitat sa iubeasca...
nu vreau sa fac diferente intre tradarea femeilor sau a barbatilor. si nu vorbesc de sexualitate ca tentatie... nici motivele nu vreau sa le analizez aici... fac presupuneri, imi pun intrebari... fara raspuns... pentru ca asa imi place, pentru ca raspunsuri corecte iti da doar viata... uneori le afli, alteori nu...
cred ca putem incerca sa evitam tradarea. in acele momente de tentatie, daca ne-am privi in ochi, daca ne-am aminti de bucuria si fericirea de a ne avea unul pe celalalt... si daca acolo mai e ceva, se poate salva...
insa... uneori ochii celuilalt te refuza... si reproseaza... mereu si mereu...
el sau ea. mizeaza totul pe fidelitate, o cer categoric, fara sa incerce sa vada adevarata problema. partenerul care se considera victima, da cu pietre si acuza...
nimeni nu vrea sa tradeze daca iubeste si se simte iubit... dar nici nu pleca de prea mult bine...
ela
p.s. stiu ca voi fi blamata ca tin cu tradatorii... ei si?... noi tradatorii suntem egoisti... nu vream altceva decat sa fim NOI fericiti!

Read more...

dedicatie

>> 24 noiembrie 2009



Eu ştiu c-ai să mă înşeli chiar mâine...
Dar fiindcă azi mi te dai toată,
Am să te iert-
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!...


În cinstea ta,
Cea mai frumoasă dintre toate fetele ce mint,
Am ars miresme-otrăvitoare în trepieduri de argint,
În pat ţi-am presărat garoafe
Şi maci-
Tot flori însângerate-
Şi cu parfum de brad pătat-am dantela pernelor curate,
Iar în covorul din perete ca şi-ntr-o glastră am înfipt
Trei ramuri verzi de lămâiţă
Şi-un ram uscat de-Eucalipt.
Dar iată,
Bate miezul nopţii...
E ora când amanţii,-alt'dată,
Sorbeau cu-amantele-mpreună otrva binecuvântată...
Deci vino,
Vino şi desprinde-ţi din pieptenul de fildeş părul,
Înfinge-ţi în priviri Minciuna
Şi-n caldul buzei Adevărul
Şi spune-mi:
Dintre câţi avură norocul să te aibă aşa
Câţi au murit
Şi câţi blesteamă de-a nu te fi putut uita?...
Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine...
Dar fiindcă azi mi te dai toată,
Am să te iert-
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!...


De ce nu-ţi cer vorbe-mperecheate de săruturi,
Nu-ţi cer să-mi spui
Nimic din tot ce-ai spus la alţii,
Ci tot ce n-ai spus nimănui.
Şi nu-ţi cer patima nebună şi fără de sfârşit,
Nu-ţi cer
Nimic din ce poetul palid
Cerşeşte-n veci, stingher,
Voi doar să-mi schimbi de poţi o clipă
Din şirul clipelor la fel,
Să-mi torni în suflet infinitul unui pahar de hidromel,
În păr să-mi împleteşti cununa de laur verde
Şi-n priviri
Să-mi împietreşti pe veci minciuna neprihănitelor iubiri.
Şi-aşa, tăcuţi-
Ca două umbre, trântiţi pe maldărul de flori-
Să-ncepem slujba-n miez de noapte
Şi mâine s-o sfârşim în zori!

Read more...

iata viitorul

>> 23 noiembrie 2009

o studenta blonda cu ochii spalati...
"am fost cu bursa erasmus in belgia. nu stiu ce s-a intamplat. nu m-am putut acomoda. plangeam zilnic. eram stresata. eram si obosita. toata vara am lucrat sezonier in grecia. sa-mi fac bani ca sa ma pot intretine in belgia. bursa e mica. deabea puteam sa platesc chiria... am lesinat. n-am mai stiut de mine. sa fi fost clima sau nu stiu... doctorii nu au gasit nimic. spun ca e pe fond nervos si de la oboseala. dar nu mi-au dat nici o dovada. am venit acasa ca nu mai aveam bani de medicamente si ma simteam din ce in ce mai rau. acum trebuie sa dau banii inapoi. nu-i mai am... va trebui sa-mi caut ceva sa lucrez din nou..."
e o studenta buna la invatatura, cuminte... are 20 de ani. reprezinta tanara generatie, care iasa de pe bancile scolii obosita, stresata, satula de viata, munca, strainatate, datorii si nedreptate...

ela

Read more...

la "Jazz"

bunul meu prieten si coleg, cosmin, isi va pune palma stanga pe frunte la citirea acestei introduceri... dar, vreau sa declar aici, pe blog, ca il felicit pentru ca a devenit evaluator de mediu!
am si sarbatorit evenimentul, in "Jazz". (pt.necunoscatori, Jazz e un club de pe la noi cu muzica BUNAAAAA...)
franturi de sambata noaptea:

DORIS DAY-CHE SERA,SERA
Asculta mai multe audio Muzica

si lumea s-a inghesuit pe ringul de dans...

Rock&Roll - Megamix
Asculta mai multe audio Muzica


pahare cu vin rosu, apropierea iubitului meu, soapte si ...


in taxiul care traversa printr-o ceata densa orasul, serenata in limba dragostei mi-a incantat auzul...

SERENATA
Asculta mai multe audio Muzica



apoi... nu va mai spun. e secret!

Ela

Read more...

de ce imi pasa de viata fostilor. (2)

>> 21 noiembrie 2009

intr-o postare mai veche mi-am pus problema fostilor. a starnit controverse. chair si azi am primit comentarii. de fapt... nu eu. s-a intamplat ca blogul sa fie citit de fosti, de foste si actuali ai fostilor sau fostelor... si a inceput distractia. am spus "fosti". parca gornistul a asunat adunarea...
asadar, se apre ca subiectul pare sa intereseze...
cei deveniti prieteni, se suna, vorbesc pe mess si se amuza grozav pe tema asta. altii, simple cunostinte se intalnesc in treacat, schimba cateva vorbe si se indeparteaza, zambind la amintirea unor detalii numai de ei stiute.
si sunt o categorie speciala, care se simt ofensati, raniti, importanti, duri, atoatestiutori... au fost relatii incandescente. cineva a tradat. poate amandoi. poate niciunul. dar ceva s-a rupt. s-a rupt atat de tare incat doare... si nu trece... timpul nu face decat sa lase o cicatrice in locul acela. cand e ceata, cand ploua sau e soare prea puternic, locul mai doare...
instinctul de autoaparare, e extrem de dezvoltat la oameni. dar, uneori ceea ce te-a facut sa suferi iti apare dinaintea ochilor. se intampla sa vrei sa eviti asta... dar, masochistii de noi, ne avantam cu elan tocmai in gura lupului... si atunci vrem sa parem mai buni, mai frumosi, mai impliniti, mai fericiti, mai sexy...
cand fostul e cu actuala, ori fosta e cu actualul... si intalnirea e inevitabila... fiecare vrea sa para mai interesant ca celalalt... unii sunt discreti, atii dimpotriva... fiecare dupa instinctul de moment si caracter...
sa nu uitam insa de respect. pentru ceea ce a fost si pentru ceea ce este. un repros facut fostului poate sa deranjeze chiar si relatia existenta...
ne mintim ca nu ne pasa, ne mintim ca nu am iubit sau nu am suferit... toti am avut deziluzii... toti am fost tradati... si poate multi dintre noi am tradat...
dar oameni suntem toti... "nimeni nu a suferit cat am suferit eu." toti spunem asa, si toti avem dreptate...
ela
si o dedicatie, pentru cei ce stiu sa pretuiasca trecutul, cu bune si cu rele...



ROMANTA PENTRU O IUBIRE VECHE
Asculta mai multe audio Muzica

Read more...

de multi ani...

>> 20 noiembrie 2009

infloreste periodic... ii mai cad din frunze, dar cresc altele... e brazdata de timp... apare in momente de maxima fericire ori de culminanta depresie... stiu ca e acolo. indiferent de vreme sau conditii rezista eroic. cu timpul devine mai buna... ca vinul vechi. timpul o vede in situatii diferite, o studiaza si zambeste... rara-i prietenia veche...

ela

Read more...

ale tineretii valuri...

>> 19 noiembrie 2009

in fiecare zi ma intalnesc cu ei... tineri, amuzanti, sfiosi, neastamparati...
am decis. nu mai vreau sa stiu detalii despre ei, nu-i mai intreb lucruri personale... ma simt o Cruella De Ville, care le cere informatii despre sorocul "pet"-ului... unii dintre ei ma impig in casa lor cu forta... si in 3 minute ma trezesc la masa, cu bunicul care are parkinson, cu fratele mai mic inca sugar, si in farfuria mea domneste o felie de paine cu zacusca, inca calda...
lucrez cu oameni. cu tineri, copii sau adulti... ii vad saptamanal. poate mai des decat imi vad familia...
si totusi, fara sa vreau, vad detalii...
in grupele in care sunt doar baieti tihneste pacea... fiecare isi vede de treaba lui, unii vor sa para mai deosebiti, altii, care chiar sunt, pastreaza stingheri, linistea, in coltul lor...
daca sunt si fete, se simte o competitie stresanta... e galagie, fosnet de materiale stralucitoare, zambete pline de ruj, ochi migdalati care clipesc des...
uneori, deosebitii intalnesc ochii migdalati. dupa un timp le sterg rosul buzelor, lasand o urma roz, intinsa... iar negrul tusului sa prelinge spre coltul buzelor...
alteori, stingherii privesc prin ferestrele salii de seminar cum trec norii... si le apare-n gand icoana unui zambet suav cu ochi migdalati... unii reusesc sa stapaneasca situatia, altii se lasa prada ingerului... mor incet si apoi vor invia transformati, blestamand ca cineva le-a aruncat femeia-n cale... doar ca sa le faca rau...
azi... deosebitul a jignit ochii migdalati. stingherul le-a venit in ajutor, dar a cazut prada...
ela

Read more...

autumnala tarzie...

>> 18 noiembrie 2009

ma chinui sa nu ma gandesc la nimic... ma supara azi ploaia... se loveste de geam asurzitor. nu ma lasa sa nu ma gandesc la nimic. si tastele. azi suna prea tare. vreau liniste... vecina de sus a spart un pahar... am auzit fiecare ciob... si ploaia... cred ca vrea sa intre sa ma spele... de pacate... nu reuseste decat sa provoace demonii din mine care nu ma lasa.... ma streseaza .... plecati!!!!!! degeaba...nu pleaca...rad de mine... sadic si asurzitor... imi vine sa ies pe strada si sa urlu... sa zgarii cu unghile rosii asfaltul plin de mocirla... si sa scot un urlet de lup flamand... apoi sa se asterne linistea...pe strada, in cartie, in oras... izvoarele sa nu ma susure, leul sa se transforme intr-o pisica fricoasa, marea sa nu-si mai trimita valurile pe tarm, pasarile sa nu mai zboare, copii sa nu mai planga, leaganul sa nu mai scartie.. ploaia sa taca, dar sa ma ude... sa ma spele...noiembrie 2009... noiembrie zgomotos si parsiv... vreau sa plece demonii toti... sa coboare ingerii, mocirla sa fie alba...
.........................si sa ma ninga decembre...


ela

Read more...

viata intre lupi...

>> 17 noiembrie 2009

Image
lupul sef a declarat azi: "vin zile grele pentru haita. vanatorii sunt printre noi. orice am face, tot vom fi fututi!"
lupusorul-sef imi trimite drept consolare pentru munca de sisif care sunt nevoita sa o fac, o poza cu o tipa care se masturbeaza... cica noul mouse antistres...
trebuie sa iau atitudine. sa-mi denunt sefutul-lup. nu pot. sefutul e cel mai bun dintre cei rai... mai e si comic pe deasupra...
sunt atentionata: "si cel mai bland lup doar lup ramane, si te va manca la prima ocazie iepurasule..."

Ela

sursa pt. foto: http://www.evcil.us/%C3%87izimler/slides/The%20lion%20king%20hyena.jpg

Read more...

a ajuns "criza" si la mine...

>> 16 noiembrie 2009

dragii mei prieteni, draga familie,

iata motivele pentru care cadourile de Craciun vor fi mai anemice...
si tot aici, puteti observa motivele pentru care imi voi pastra/iubi ( din ce in ce mai mult) sau nu slujba...
sadic... operatie pe viu. pacientul? salariul portocalei!
ImageImage

Ela

Read more...

Neajunsuri pentru o Dezvoltare Durabilă în România

>> 14 noiembrie 2009

cu toate ca nu vreau sa amestec aici preocuparile profesionale ale portocalei si viata ei de bloggerita, sunt curioasa daca sunt si alte pareri...
"Din punct de vedere social, declinul demografic, concentrarea populaţiei în zonele urbane, în special în capitală, precum şi decalajele sociale din ce în ce mai evidente sunt extrem de sensibile pentru reuşita implementării la nivel naţional a politicilor de Dezvoltare Durabilă.
Fenomenele naturale şi meteorologice care au avut loc în ultimii ani în România, necontrolabile într-o oarecare măsură, au fost şi vor fi (dat fiind efectele încălziri globale) cauzele stagnării dezvoltării pe toate nivelele, în multe zone geografice.
Constângerile pentru realizarea dezvoltării în România vin şi din mediul politic, economic şi social existent în lume. Astfel, suntem influenţaţi în mod evident de concurenţa acerbă de pe pieţele internaţionale, de costisitoarele tehnologii de vârf utilizate în lume, de adâncirea decalajelor de dezvoltare între ţările lumii, de imigrări şi emigrări, de terorism, războaie şi crize economice.
În România lipseşte educaţia ecologică. Poate că înainte de a face curat ar trebui să ştim că trebuie făcut ceva şi care este motivul. Mentalitatea este cel mai greu de schimbat şi poate aici ar trebui insistat. Dacă avem pretenţii că ne respectăm, probabil că ar trebui mai întâi să respectăm mediul şi pe ceilalţi. Exemple răzleţe de politicieni care preferă bicicleta în locul maşinii de service, de vedete care achiziţionează vehicule hibrid, de megaconcerte pentru cauze nobile, nu fac altceva decât să înhibe populaţia în a lua decizia de a schimba ceva, deoarece nu toţi îşi doresc să fie în trendul ecologizării. Şi chiar dacă ne-am dori să facem ceva, încă la ghena de gunoi ducem deşeurile menajele într-o singură pungă (un deşeu în plus), în timp ce în Elveţia se iau amenzi semnificative dacă nu se realizează corect sortarea gunoiului.
În România, ONG-urile nu au reuşit să se impună. Poate jumătate din populaţia României nici nu ştie care este scopul lor, iar de cele mai multe ori, lipsa neîncrederii care ne caracterizează generează suspectări că acestea chiar îşi fac rezerve financiare importante din sponsorizările generate de însăşi spaima care o propagă."
Ela

Read more...

am fost prea zgarcita...

>> 12 noiembrie 2009

recunosc ca Amza, Toma Caragiu, Nicolaescu imi placeau mai mult decat Dinica... dar, stiu ca nu l-a tradat pe semaca... si imi aduc aminte replica din Nemuritorii : "decat prieteni mincinosi, mai bine dusmani pe fata..." (un film pe care l-am vazut, curios, saptamana trecuta, noroc cu colectiile diverselor ziare... NEMURITORII... nostrii actori...)
nu l-am vazut in Take, Ianke si Cadar... am fost prea zgarcita… n-am dat bani, n-am dat timp... acum regret...
toti oamenii mor, asta am invatat si invat mereu... dar mai cred ca si Dumnezeu, vrea sa vada, acolo, sus, o piesa de teatru...


Read more...

de ce ma intereseaza viata fostilor?

>> 11 noiembrie 2009

a fost o vreme cand acestia au fost parte din viata mea. i-am iubit, am ras impreuna, le-am gatit(ok, aici exagerez...), am dormit impreuna, am petrecut vacantele impreuna, ne-am facut planuri de viitor...
curiozitatea portocalei pare sa deranjeze: "de ce esti curioasa?" "da-le pace!" " fiecare cu viata lui!"
mai dragi fosti iubiti, daca sunteti fosti, asa si ramaneti, dar sunt si eu curioasa, na...
unora as vrea sa le fie bine. altora, daca mai au coborasuri in viata, nu pot decat sa-i incurajez, spunandu-le "maturizeaza-te, ar fi timpul..."
as dori sa aflu detalii despre persoanele cu care isi duc acum traiul. sa stiu comparatia existenta in capul lor, mi-ar prinde bine: as afla si eu punctele mele slabe...
insa...totul ar fi prea subiectiv.
privind inapoi, sunt ceteva personaje dragi. ii respect si le zambesc cu drag de fiecare data . imi amintesc momentele frumoase, iar despartirile, mai intotdeauna dureroase ,parca s-au pierdut in negura vremilor.
uneori, chipul omului care imi vine in minte ma intristeaza... or fi fost putine momente fericite?
sa ne intelegem. nu scriu acum despre un anumit om. scriu despre toti!
nu scriu pentru ca X nu mi-a iesit din sistem, bios ori unde o fi fost el introdus vreodata.
scriu pentru toti dragii mei fosti iubiti, iar cand spun toti, ma gandesc la diverse persoane....
Imagemai interesant e ca imi amintesc si de mamele lor... iar cand ne intelnim on-line, fata in fata, ori la vre-un telefon, cu diverse ocazii, mai intreb si eu: "ce fac ai tai?". ma intereseaza raspunsul sincer la aceasta intrebare, si nu ma multumesc cu "bine, mersi de intrebare."
fostii mei si mamele lor e un subiect extrem de interesant... (v-am spus ca le-am visat pe "soacrele" mele? pe toate deodata! ) cateodata mi se face dor de drobul facut la cerghizel, de cremesul frantuzesc de la brancovenesti, de muzica populara care rasuna in casa dintre blocurile din 7 noiembrie...
ei vedeti? nu-s chiar asa multi fosti importanti...
la cerghizel, se pare ca viata e la fel, cu bune si cu rele. a fost destul rau, sper sa le fie si bine!
la brancovenesti, familia se bucura de un nepot, si bunatatea din ochii lor sper sa fie recompensata cu zile senine.
iar cis... mersi de sms-ul primit... ai acompaniat minunat ansamblul !

Ela

Read more...

o altfel de luni-dimineata...

>> 9 noiembrie 2009

scriu rar, deoarece multe s-au adunat si greu mai fac fata...
dar nu sa ma plang scriu acum, chiar daca e luni si e inainte de 8. iarba cu siguranta nu mai creste, insa frunzele si ploaia cu siguranta cad mereu...
am fost weekendul asta la Zetea. judetul Harghita. am trecut pe langa fabrici de mustar si sosuri, de confectii, sere, mori de vant, productie bare din metal, fabrica de ate, si pe langa alte si multe fabricute! am fost cazati, eu si gasca mea, (de fapt a laurei, ca ea a adunat gloata fiind ziua ei), la o pensiune facuta cu fonduri sapard. o pensiune de 3 margarete, cu jacuzzi, sala de jocuri, sauna ... comfort inzecit fata de ce am acasa. pnsiunea asta era sus pe deal. se putea vedea de acolo o herghelie cu cai blanzi si buni, pe care puteau calari chiar si copii balai, imbujorati de la aerul curat de munte.
deci... se poate! credeti-ma, poate sa fie si bine, putem face si productie, si agrement, fara a ne lepada de realitate, fara a ne dedica trup si suflet carierei, datoriei, ori cum s-o numi chestia aia pe care-o facem toti, ca sa castigam ceva bani si sa putem trai impacati cu soarta.
toamna era capricioasa, padurea aproape desfrunzita, insa puteai admira covorul galben, portocaliu si rosu, unde copacii asteptau cuminti prima bruma. in sate, portile sculptate manual sau pictate in culori specifice secuimii, te imbiau sa gusti un vin de casa, sa cumperi o matura confectionata manual, ori o cununa de ceapa rosie...
copii m-au fascinat: alex e plin de energie... iulia, o bombonica. cum se uita ea mirata si facea ochii mari, cum intinde a ea mana in directia unde i se parea ceva interesant... duminica dimineata, glasciorul ei m-a facut sa sar la 7 jumate din pat si sa ma bucur din plin de chipurile zglobi, vesele si pline de energie ale celor doi copilasi si a mamei lor...
laura a facut ieri 31 de ani. are doi copii, un sot care o iubeste si un loc de munca destul de bine platit si nestresant. vezi tu dragutza, ai o viata de invidiat! eu, orice as face, la varsta ta n-o sa ma incadrez in tiparul respectiv.
regretul meu nespus a fost migrena de sambata seara, care m-a facut sa nu pot fi alaturi de cele doua prietene bune ale mele. zic doua, deoarece si ioana era in zona...
dar, dimineata in care copii alergau voiosi, aerul rece de munte, cafeaua aromata, peisajul de vis si palavragelile a doua prietene, una balaie si alta ca taciunele, au concluzionat un weekend minunat. clipe in care simti multumirea... minute in care imparti bucuria cu prietenii... suficient sa stii ca cineva este acolo pentru tine!
LA MULTI ANI, draga mea! Image

Ela
p.s. stii, weekendul acesta, semiluna de la gatul tau a stralucit cu mai multa putere... sa fi fost puterea inimii?

Read more...

cafeaua de dimineata...

>> 3 noiembrie 2009

ce regret in dimineata asta e faptul ca nu am secretara... o tanti care sa ma astepte cu o cafea calda. intru la ora si nu am timp sa-mi prepar licoarea de leac. va trebui sa astept ora 10, ori, in disperare de cauza, pauza de la 9... pana atunci, inspir aroma parfumata care vine de la birourile din celalalt capat al mansardei...
fericiti voi cu secretare, fericiti voi care stati cu fisa tremuranda langa tonomatul de cafea, ori chiar cei care v-o preparati singuri si nu trebuie sa scoateti prea multe sunete pana la ora 9...
eu... ma duc la vocalizele mele si la distrinsii studenti extrem de atenti la spectacolul pe care-l ofer inainte de cafeaua de dimineata...
ela

Read more...

mii de bostani luminosi improscati cu sange

>> 2 noiembrie 2009

conditiile din noua mea locuinta par mai mult a fi de cabana, dar e bine, am pretexte "acum ne-am mutat, scuzati dezordinea, etc... "
sambata seara, capul imi era ca un bostan cioplit, de la burghiele care perforau faianta din baie pentru monterea diverselor accesorii, iar apoi de la cuiele cu care partenerul meu monta sticla geamurilor din baie. cuie mici, lovituri sacadate si pline de sadism cutreurau cu ecou camera spatioasa si fara mobila. din cand in cand, acul, cu care incercam stangaci sa gasesc o solutie pentru perdeaua prea lunga, imi intra fin sub piele. imi imaginam diverse situatii in care acul strapungea degetul si sangele tisnea ca un izvoras tainic.
spre seara, am onorat insa invitatia facuta de fratele meu, la restaurantul chinezesc din apropiere. iubesc mancarea chinezeasca aproape la fel de mult ca si prajiturile de casa facute de mama, asa ca n-am mai stat pe ganduri.
la miezul noptii, cu greu imi indepartam pleoapa de sus de cea de jos... se iubeau atat de mult... doar ca baietii discutau, la a doua bere, foarte incinsi, despre tipuri de masini, costuri si devize de raparatii. mda, am ajuns din nou la concluzia ca, indiferent unde mergi cu barbatu', greu il urnesti de-acolo daca gaseste si un singur partener de discutie...
n-am avut alta solutie, decat sa fiu de acord cu continuarea povestilor de noapte buna intr-un alt club din zona studenteasca... doar erau doi din barbatii importanti din viata mea... ( al 3-lea-i tata )
odata intrata in clubul cu pricina, ce mi-a fost dat sa vaz in fata ochilor: o multime de personaje desprinse din povesti diferite, unele venite din seriale SF, altele din basme, altele din povestiri horror, unii cu urme sadice si imposibil de vindecat (facute cu markerul ori cu dermatograful), unii desprinsi din filme porno, altii veniti din ceruri ori direct de la slujba, unii avea coarne , altii aripi, unii erau musulmani dupa vestimentatie, altii cu peruci hidoase...
unele din costume arau creeate cu bun simt, altii, din lipsa de fonduri sau imaginatie, aveau costume hilare, hidoase, chicioase.
am realizat. era halloween. stiam despre sarbatoarea minunata din filmele americane, iar dupa ceva anisori am realizat ca bostani, asemenea tartacutei mele, imi zambeau stirbi din diverse colturi de vitrine. romanii au inceput sa sarbeze ziua tuturor sfintilor, o sarbatoare de origine celtica din cate stiu eu. ca si ziua indragostitilor de pe 14 februarie, sarbatoarea asta minunata, in care bostanii ne infricoseaza de peste tot, iar tinerii se impopotoneaza caraghios se pare ca incanta din ce in ce mai mult tinerele generatii.
sincera sa fiu, exceptand motivele de marketing care stau la baza in instoria reala a acestor zile, personal consider ca e bine sa existe ocazii de a iesi din rutina zilnica. in noaptea de 1 noiembrie, poti fi altceva, altcineva, iar atunci cand cineva se holbeaza efectiv la tine, poti fi mandru ca masca ta iasa in evidenta. in alte zile, oricine te-ar privi insistent ar fi tratat cu suspiciune...
am pierdut 3 ore in invalmaseala de personaje, printre pahare de martini sec cu multa gheata, zbataiala pe muzica lui michael j, prodigy, si chiar catalin crisan (!) ...
ploeoapele mele se urau acum cu inversunare, si s-au mai razboit inca vre-o ora si dupa ce patul m-a imbratisat cu drag, undeva apoape de rasarit... mi-au vuit in minte antene de gargarita, pantofi cu toc, lacuiti, si obligatoriu cu platforma, ori, cizme inalte cu multe tinte si accesorii stralucitoare, palarii cu pene, masti venetiene imense, peruci roz, multe voaluri caraghiose, salopeta si manusile de protectie ale unei foste colege de generala pe care-am recunoscut-o cu toate ca-si ascundea chipul dup-o masca de sudor, miscarile de gay ale celor doi barmani recunoscuti pentru asta, ochelarii, cascheta si cravasa unei domnisoare tercute de 35 de ani, foarte provocatoare si versata, lantul tras de un "prizonier' vargat in alb-negru, urmele sterse de ruj din coltul buzelor chelnerului cel gras, caraghiasele cicatrici facute cu dermatograful, chiar si magnificul 666 tatuat pe spatele unei minunate tinere
un mic moment a stricat petrecerea, cand unul din petrecareti, cel mai violent si mai tulburat de alcool dintre ei, nemultumit probabil de costumul sau, ori de iubita lui care se saruta cu altul, a spart cu capul o oglinda. vazand ca totusi nu arata destul de infricosator, a incercat sa faca pe viteazul samurai spantecandu-si pantecele cu un ciob de sticla...

azi am chemat-o pe mama sa ia masura si sa-mi coase la masina de cusut maiastra perdea... nu vreau sa vad nici un bob rosu pe verful degetului...
imi plac complicatiile, insa de data asta va doresc sa aveti parte de o saptamana banala... "sanatoasa" si plina de bucurii!

ela

Read more...

azi nu-mi pasa de problemele tale!

>> 29 octombrie 2009

urmatoarea postare e scrisa intr-un moment de epuizare. asa gandeste portocala acum si poate maine se rostogoleste pe alta parte si va gandi altfel.
azi toti erau nervosi, stresati si cu probleme. o mare parte fac haz de necaz si arunca pisica moarta-n curtea vecinului, altii dau cu flit, unii se plang, altii se autocompatimesc...
voi stiti ca toti suntem satui de problemele noastre? cine mai are vreme sa asculte si problemele voastre?
de ce sa-i pese colegului ca mi-am cumparat ieri un capac de WC defect? ce rost are sa ma vaicaresc ca va trebui sa merg la magazin sa ma cert cu temiri-cine care si el o fi avand problemele lui...
de ce sa-i pese femei de serviciu ca eu sunt obosita si am ore multe? si ce daca mi-am uitata cheia acasa? e ea vinovata? de ce trebuie s-o mai incurc cu ifosele mele... doar baiatul ei chiuleste de la scoala si sotul ei a avut un accident.
ce-mi pasa mie ca colegul nu are sala sa tina orele, ori ca tehnicianul cel nou ia 10 mil salar si sta mai mult ca mine la scoala? dar de studentul x care-a lucrat de noapte ori de cel care si-a rupt mana?
si totusi... ne plangem, ascultam din respect vaicarelile celorlalti, ne intrecem in suparari si probleme, ale cui sunt mai mari si mai tari... mai dam sfaturi, care oricum nu le asculta nimeni si toti fac dupa cum ii taie capul/ constiinta /inimioara/etc...
dar, asta facem maroritatea. pai si eu ma plang, ca asta-i stilu meu, si ea se plange, si el poate n-a dormit azi noapte, ori el ! voi stiti ca impozitul forfetar in determina sa-si inchida firma? da el! pai el sarmanul e in concediu medical. si ea! are un bebe mic care plange mult si tare. si mai are o soacra nebuna, la care insa i-a murit barbatu' de la prea mult alcool. a baut sarmanu' de necaz si suparare, ca nu si-a vazut copilul de 10 ani. e in america, dar n-o duce nici el prea bine, ca-i criza...
aloooooooooooo!
gata!!!!!!
m-am saturat de probleme! nu mai vreau sa aud de ele! pai voi ce credeti? ca puteti confunda o biata portocala cu cosul vostru de aruncat probleme? de ce sa ma gandesc la voi? voi va ganditi la mine cu sinceritate si fara compasiune?
nu vreau nici un "saraca, cate probleme are", nu vreau nici macar "asa-i viata, cu bine si cu rele, dar maine va fi mai bine" sau "pot sa te ajut cu ceva?". azi apreciez mai mult "draga mea portocala, ori tu fata, nu ma intereseaza problemele tale, poate doar daca iasa vre-un motiv interesant de barfa..."
si, pana la urma, azi chiar o apreciez vecina de jos...

ela

p.s. maine nu voi mai gandi la fel... dar instabilitatea asta ma caracterizeaza...

Read more...

vecina de jos

>> 28 octombrie 2009

inspirata de razvan, tatal dariei si iubitul partener de viata al nicoletei:

- buna ziua!
-a! dumneavoastra sunteti?
- a mai picurat in baie?
- nu domle. da' sa aveti grija ! ca acuma am renovat baia!
- bine doamna. va atentionam insa ca mai facem putina galagie. n-am reusit sa mutam mobilierul.
- mutati ce mai aveti de mutat... zice vecina de jos cu o privire acra, doar sa nu mai fumati in balcon! am intins rufele si ma deranjeaza asta.
- noi nu fumam, probabil au fost baietii care-au zugravit, ori cei care-au mutat mobila. va rugam sa ne scuzati.
- am vrut sa urc sus cu o scrumiera in caz ca nu aveti !
- speram sa nu mai fie evenimente neplacute.
- a si de ce sotia dumneavoastra bate carnea dupa-masa la 6? si de ce in bucatarie? eu as avea nevoie de liniste...
- dar dumneavostra unde bateti carnea?
- in baie, sa nu deranjam vecinii.
- doamna scumpa, noi in baie ne cacam. si daca aveti nevoie de liniste, cu putina rabdare, sus in deal veti primi cu siguranta din plin... va doresc o seara placuta!

Read more...

oboseala mare

>> 26 octombrie 2009

ieri am predat cheile apartamentului din unirii. imi era sufletul greu, aveam lacrimi in ochi si o ultima privire spre balconul drag mi-a sagetat inima. imi simt palmele grele, iar unghiile tradeaza saptamani intregi de truda. am colectie de detergenti, tehnici noi de curatat si frecat gresie/faianta/mobila/tamplarie.
teoretic trebuia sa fie prima noapte in casa noua. am dormit insa tot la mama.
in noul apartament e inca miros de diluant, vopsea de ulei si alte solutii toxice. pentru a-mi cauta costumul cu care sunt azi imbracata, am rasturnat un sac de haine. n-am mai reusit sa le bag inapoi. ce rost ar mai avea, oricum in dupa-amiaza asta incepe sortarea si repartizarea ...
da... e vopsit, curatat ... in 2 apartamente. un apartament cu 2 camere are 9 usi! le-am vopsit pe fiecare parte de 2 ori. un toc de usa desfasurat are suprafata mai mare decat usa. mai am geamurile de spalat, dar pentru asta e nevoie de lama, si rabdare... multa rabdare...
vineri am primit un mail de la un institut cu care sunt in parteneriat. pana azi la 12 trebuia finalizat un buget. s-au realocat sumele. mda... am citit mailul azi dimineata. am fost nevoita sa scurtez din ore sa-mi fac si datoria de manager de proiect.
m-a sunat si conducatorul tezei. se precipita lucrurile si ar cam trebui sa sustin anul acesta teza... sincer, ultima varianta listata, cea pe care erau trecute observatiile, nici nu stiu in care cutie de sub care sac o fi...
e luni. sambata si duminica am muncit fara oprire. sunt obosita si e luni... ma doare spatele, am febra musculara la brate, iar periuta de dinti imi e in poseta...
Ela

Read more...

ploaia de noiembrie

>> 20 octombrie 2009

adolescenta fiind, am inceput sa ador frunzele ude ale plopilor, baltile ca niste ochi de reptila, modul in care manipulam limbile ceasurilor odata cu sfarsitul lui octombrie, vantul, mainile reci, aroma dulceaga unui vin alb, si o anume casa a scarilor, unde ne inghesuiam sa ne adapostim de ploaie...
in fiecare an astept frigul si ploaia de noiembrie... stiu ca e octombrie, dar mie imi place sa-i zic si-n septembrie ca e ploaie de noiembrie. trebuie sa fie intr-un anumit fel, sa fie "de noiembrie"... grea, sanatoasa, puternica, gri, plina de aduceri-aminte si rece...
azi, e frig si ploua... sunetul picurilor sfarsind pe geamul aburit ma fac sa tresar, ca si cum as vedea siroaie de sudoare pe fruntea iubitului istovit. apa asta, cazuta cu grandoare din cer, parca ma adapa...
imbratisarea de noapte buna e placuta, are chiar si un rol practic. e bine sub plapuma. nu pornesc centrala. n-are rost, oricum deplasarile sunt scurte: frigider, baie.
daca e nevoie sa merg dupa paine, iar afara ploua, ma supun sireata. ma bucur ca am motiv sa ma smiorcai ca o copila rasfatata. un dus prelungit, cu apa fierbinte, si ma pot cuibari ca o gaina cu ou, intre asternuturile mele portocalii.
sunt o comoda lenesa, care adora sa caute cu privirea imperfectiunile de pe tavan...
ma intreb: daca m-as intoarce in timp, cu simtirile si ratiunile de azi... oare as iubi la fel de mult ploaia de noiembrie?
Ela

Read more...

laura si laurentiu

>> 16 octombrie 2009

intotdeauna spun ca laura e ce mai buna prietena a mea. e fiica unor invatatori dintr-un sat de munte, unde nu este semnal la telefonul mobil. in obraji inca i se vede bucuria unui sfarsit de saptamana la idicel.
am multe amintiri cu blonduta mea. vietile noastre s-au impletit la un moment dat intr-un mod miraculos. de cinci ani insa... s-a petrecut o schimbare. o perioada am fost trista. credeam ca o pierd. mai tarziu insa am realizat ca nu toti oamenii trebuie sa aiba aceeasi soarta, ca fiecare are vise si sperante diferite.
se intalmpa uneori ca viata sa te poarte pe drumuri indepartate. si atunci, iti e dor de cei pe care-i iubesti cel mai mult... iar cand esti atat de aproape incat un taxi te poate duce la cel drag, n-o faci...
azi, laura si laurentiu sarbatoresc: 5 ani de casatorie, si doi copii. alex e un baietel minunat. o comoara de "pirat" pe care-l iubesc din tot sufletul meu. pe iulia am botezat-o. nu ajung s-o vad atat de des precum l-am vazut pe alex crescand. regret nespus asta... nasa ei nu vine s-o vada pe micuta... mi se rupe sufletul, dar timpul meu se scurge parca prea repede ...
greu l-am acceptat pe laurentiu ca si sot al prietenei mele. acum, dupa 5 ani nu pot zice decat ca-i multumesc ca i-a indeplinit iubitei mele blondute cele mai mari dorinte: casnicie, copii si dragoste.
La muti ani fericiti va doresc!
iertati-ma ca nu va pot vizita atat de des precum mi-as dori... dar stiu ca voi ma cunoateti cel mai bine, si ma puteti ierta.
a voastra,
Ela


Read more...

pentru barbatii nostri

>> 15 octombrie 2009

sa ramanem tot cu salma hayek, intr-un dans erotic, provocator...
(noi, femeile, putem fi generoase. daca nu o imitam pe salma, macar putem oferi camarazilor posibilitatea de limpezire a ochilor, si umezire a...)



Ela

Read more...

iubitului meu...

>> 14 octombrie 2009


Siente Mi Amor
Asculta mai multe audio Muzica



Siente mi amor---------------------------Feel my love

Una historia sin tiempo------------A timeless story
Que no tiene fin-----------------------that has no end
un amor como el nuestro-----------a love like ours
no, ni nunca podra morir---no, nor could ever die.
Quiero ser en tu alma----I want to be in your soul
un momento feliz--------------- one happy moment
te amare por siempre--------I will love you for ever
vivire dentro de ti--------------------living beside you.

En los dias de dolor-------------------In days of pain
siente mi amor------------------------------feel my love
que vendra con el viento--what comes with the wind
que vendra con el sol---what comes with the sun
en los ojos de dios----------------in the eyes of god
lejos de ti-------------------------------------f ar from you
me veras en sue--------you will see me in dreams
sentiras mi besos-----------you will feel my kisses
y oirias reir--------------------------and hear me laugh

si te sientes solo--------------If you're feeling lonely
y estas en silencio------------------and you are quiet
piensa en mis caricias--------think of my caresses
y en nuestros secretos---------------and our secrets
quiero ser en tu alm--------I want to be in your soul
un momento feliz-----------------one happy moment
te amare por siempre------I will love you for always
vivire dentro de ti---------------------living beside you

En los dias de dolor---------------in the days of pain
siente mi amor------------------------------feel my love



forever,
Ela

Read more...

10 minute la o ora

>> 13 octombrie 2009

marti, miercuri si joi am ore de la 8 la 6... mi-e ciuda ca nu am timp sa-mi concentrez gandurile in postrari. ziceti sa nu mai scriu. nu pot. e deja obsesie.
trebuie sa scriu scurt, repede, in 10minute.
afara ploua lasciv. e vremea perfecta pentru a debita idei. fac pelerinaje din cand in cand in mansarda mea draga. citesc ce-mi fac amicii de pe net: gina ne invita la lectura. scrisa de ea, ori de alti autori deosebiti. natanticu ma invita la film, nea costache mi-a demonstrat ca exista profesoare de istorie care nu stiu cine-i hitlăr. trex vrea s-o cucereasca pe andrea, care mai nou scrie postarile in engleza. sa fie george impricinatul? lavi e trista, bia si-a amintit de muselim-selo, vasi e la epilog...
eu am intarziat la ora...
sa nu va opriti prieteni dragi !
va imbratisez cu drag!
Ela

Read more...

prea mult diluant...

>> 12 octombrie 2009

am vopsit calorifere, usi, tevi... vopsea alba de ulei. ma usturau palmele. pielea se lipea de pensula naclaita cu vopsea si praf. aveam picuri albi pe gat, pe nas si pe urechea dreapta. in jurul unghiilor vopseaua n-a iesit. nu conteaza. mai am 4 usi, 2 calorifere si un geam. si asta e doar prima tura. toata munca asta se reia inc-o data... cred ca diluantul imi ia mintile... in dimineata asta am dat afara 3 studenti de la ora.
m-as fi dus cu cafeaua in sala de laborator, asa cum mi-a indicat cineva. am facut un efort, am tinut ora fara pauza si i-am lasat sa plece la jumate. am urcat in biroul meu de la mansarda. nu stiu de ce ma doare asa tare si spatele. mi-am facut un ceai de roinita. nu stiu la ce e buna planta asta, dar am incredere in cosmin. e ceaiul lui. sper sa n-o iau razna mai rau de-atat. doar am ore pana la 4. ma doare gatul. azi noapte am dormit cu un drops de strepsils in gura.
aseara, dupa o baie-n cada, un ceai de menta cu multa lamaie si-o poveste de noapte buna, am inceput sa visez: incheietura mainii se misca ca-ntr-un dans oriental. doar ca aveam si-o pensula-n mana. si-mi facea o placere deosebita sa acopar cu un strat fin, alb, lemnul sau fonta ingalbenita de timp, pircalita cu pix ori pur si simplu ruginita ori exfoliata...

ela

Read more...

poezie

>> 8 octombrie 2009

Bunica stă pe prag şi toarce,
Dar, pe când sfârâie fuiorul,
Cu visul ei care-şi ia zborul
Şi tinereţea i se-ntoarce.

Se vede-n horă legănată
De-al lăutarilor suspin,
Cu sânul tare, cald şi plin,
Sub cămăşuţa ei de fată.

Şi cum se-ncinge o bătută,
O prinde Dinu de mijloc
Şi joacă lângă ea cu foc,
Apoi din fugă o sărută.

Târziu, când hora s-a sfârşit
Şi cerul s-a făcut ca plumbul,
S-au dus alături şi-n porumbul
Din vale tainic s-au oprit.

Dar nunta? Nicidecum paharul,
Ci ochii lui au îmbătat-o…
O, parcă-l vede pe primarul
Şi popa care-a cununat-o!

Şi cum se toarce-ntruna firul
Şi-n jurul fusului se prinde
Nu ştiu ce spaimă o cuprinde
De-şi pierd şi visurile şirul.

Într-un amurg pe când apusul
Pălea sub norii-nsângeraţi,
Doi prunci îşi vede îngropaţi,
Şi-o lacrimă îi arde fusul.

Şi când, trezindu-se din vise,
Văzu că-i noapte şi târziu,
La luna care răsărise
Lătra un câine a pustiu.

(BUNICA, de Cincinat Pavelescu)

Read more...

ziua educatiei...

>> 5 octombrie 2009

m-a oprit pe strada un barbat la 30 de ani. m-a speriat, dar nu am fugit. nu inteleg de ce am stat inmarmurita in timp ce el se uita la mine cu o privire pierduta. era tigan. sau rom. avea in mainile murdare niste tichete de masa, si buletinul. m-a rugat sa-i completez un bon. il chema bognar attila. bonurile erau primite de la centrul de recoltare sange. (ei n-au tinut greva azi?)
mi-am luat pixul din geanta si i-am completat primul bon. apoi i-am explicat ca sus trebuie sa scrie numele si prenumele iar jos cnp-ul. i-am aratat si unde gaseste insiruirea aceea de cifre in cartea de identitate. omul mi-a zambit trist. si rusinat, a spus: "nu stiu sa scriu."
i-am completat restul tichetelor si am plecat ... sa ne traiasca invatamantul!
Ela

Read more...

rimeti

>> 4 octombrie 2009

mai bine las imaginile sa vorbeasca...

Read more...

la coafor.

>> 2 octombrie 2009

pe scurt: fratele meu a avut un accident atat de grav, incat doar o minune l-a salvat. ma simteam indispusa, nelinistita, stresata si am ales sa merg la coafor. m-am programat, si-am revenit la ora stabilita.
totul decurgea conform normelor. caty-coafeza isi facea meseria impecabil. la un moment dat intra pe usa o .... doamna.
- domne fere', apără şi păzeşte, ca mulţi proşti mai îs în lumea asta!
- ce-ai păţit tu? zice katy.
- da' ce să se întâmple. nimica. am zîs aşa numa.
mai trece tipul, doamna ar fi vrut " o scurtare aşe rapidă". se tot învârtea în jurul meu.
- io ma duc afară la o ţîgară pînă o gaţi tu pe domna o' domnisora asta, ca nuştu ce îi.
- sunteţi căsătorită ? ma intreaba coafeza.
am raspuns scurt: "nu sunt."
- vai tu! fetile din zîua de azi îs proste, stau cu câte-unu pînă dupa trizăci de ani, dupaia ăla le lasă că dau de altele mai tinere, şi dupaia plâng că le trebe un copil. multe nici nu mai fac copii, că doară de la atâtea medicamente nici nu mai pot.
- o no, chiar ar place la mine să nu fiu cu soţ.
- io nu!!! io-s fericită aşe măritată cu prostu' ăst-a meu. copila-i mare şi faină, bani mai facem... nu ca estea, că stau ca columbeanca, cu boşorogi bătrâni. nu banu' aduce fericirea! iesi apoi din salon scurtandu-ma cu privirea.
dupa cateva minute, intra din nou, aducand cu ea o mireasma imbietoare de tigara.
- în ce clasă ţi-i ficioru ?
- a 4-a. băiat mare!
- a mea amu' s-o dus la liceu. da' aşa-s de nervoasă. are o dirigintă tânără. nuştu cine naiba le angajează pe toate proastele ca profesore. acolo trebe o femeie batrană, cu experienţă, domnule, nu carpa aia care suge p... la director!
- chiar aşa ?
- doară cum crezi tu c-o ajuns acolo? toate tinerelele astea ce se cred profesore, îs nişte capre în călduri!
intre timp, pe strada se-auzi un motor de motocicleta. bineinteles ca doamna avea ceva de comentat din nou:
- îs nebuni! cine dumnezo le dă carnetu-n mână ? merg cu viteză ca nebunii.
- da, chiar, doamne fereşte de accidente!
- da ba sa aibă! şi să moară toţi! că nici-unu' nu ştiu să conducă!
inghit in sec, ma ridic, multumesc coefezei, platesc, imi iau umbrela si salut. inainte sa ies din coafor, aud:
- ţopa asta cine-i ? sigur ţi-o intrat deaia că plouă afară, ca io di ce crezi c-am trecut peicea?

mda... "- domne fere', apără şi păzeşte, ca mulţi proşti mai îs în lumea asta!" ....

Ela

Read more...

la revedere unirii

>> 29 septembrie 2009

voi parasi in curand apartamentul din unirii. e un apartament dragut, la etajul doi. are doua camere, geamuri termopan, incalzirea centrala. balconul da in spatele unor gradini. in fata blocului , o salcie mare si doi salcami...
vecinii de sus se cearta des. cred ca isi bat cateodata copii. aspira sambata dimineata la ora 8 , si au chef de sotron, seara, dupa 11 .
tanara vecina de la 1 gateste cu unsoare de porc, face des sarmale si cartofi prajiti. cred ca nu are hota.
in fata blocului era o banca. vara o stapaneau cersetorii. (este si o ghena mare de gunoi in apropiere.) un vecin a desfintat-o intr-o sambata dimineata.
morocanosul secui de la doi e un batranel fara stare. saluta rar. doar cand ii spui :"ionopot". mestereste mai tot timpul, iar placerea lui e sa coseasca iarba din jurul blocului. sambata dimineata bate coasa, chiar sub bara de batut covoare.
vecinul de la unu are un caine. imi plac animalele de companie, dar cainele asta e chiar urat. e o oaie neagra, neprietenoasa, tunsa scurt.
in cei aproape doi ani, cele cateva incaperi, au fost martorele unor clipe minunate, dar si al altora, triste .. nu pot detalia acum... sunt chestiuni mult prea intime...
dar imi amintesc cu drag de soriceii care m-au vizitat, de friptura de mistret gatita cu andrea intr-o zi banala de marti, de cei trei canari care faceau galagie mai tot timpul, de pasiunea mea efemera de gradinarit in jardiniere, de Ioana si Gabi cu care jucam "tzen faze" pana adormeam cu cartile-n mana, de o noapte de 1 mai in care miorita si-a intrat in drepturi , combinata fiind cu energizant, de seturile de pahare primite cadou de casa noua, de noaptea in care bia a dormit la mine si s-a luat curentul in tot cartierul (cum ne-am amuzat ca a facut dus la lumina lumanarii), de liliacul care a intrat in camera in seara in care jucam reummy cu prieteni dragi, de paul, care venea dupa chirie in fiecare zi de 15 in jurul orei 8, fuma nostalgic cateva tigari in bucatarie, si mai tot timpul il serveam cu prigat de portocale, de cafelele de dimineata cu barni si esty, de pizza mancata printre nervi, fum de tigara si pahare de vin alaturi de dragul nostru cosmin, de toate petrecerile si de toti prietenii dragi care mi-au calcat pragul ...
pe alex il imbracam in pirat, ori isi dorea nespus sa-l transforme cineva in iepiuras, cu ajutorul dermatografului din baie. apoi a aparut iulia, care la inceput gangurea intre perne. ultima data a devastat tot ce prindea in cale.
imi amintesc privirea speriata a malinei cand a stans cu prea multa putere canarul, zambetul si curiozitatea laurei care-mi cotrobaia prin "comori", saptamanile in care am pregatit petrecerea surpriza pentru petrica, garderoba minunata pe care-am probat-o de zeci de ori pentru pirate party sau mexican party, cheful burlacelor cand s-a maritat ioana, consultatiile date adrianei la metoda electre, conversatiile on-line , in pat, in fata webcamului...
intre peretii acestia am trait frumos, am trait din plin... am cunoscut speranta, dezamagirea, frica, dragostea, moartea, fericirea, boala, frigul si zapuseala... am invatat sa gatesc, am invatat sa astept cu rabdare, am adunat rasete si lacrimi, postari si prieteni bloggeri, colectii de carti sau de scoici...
toate astea fac parte din trecutul meu... m-au format ori le-am trait si ma bucur ca a fost asa...
dar, dragilor, ma asteapta un nou apartament... un balcon de 8 m, si cea mai minunata panorama pe care mi-as fi imaginat-o vreodata asupra orasului meu!
sunt entuziasmata si fericita... un nou inceput promitator...
dragi prieteni, va astept pe toti, cu mic cu mare, sa-mi treceti din nou pragul, (puteti veni si mai repede, am nevoie de ajutor la marea mutare) sa bem o cafea ori un ceai, si sa rontaim un fursec, intre florile noului nostru balcon...

Ela
p.s. vai de mine ce era sa uit! acum, ca cotrobai prin dulapiorul din baie, am dat de betadine si de apa oxigenata. roxi draga, nu te-am uitat!!! tu mi-am dat injectia aia pacatoasa, dupa ce m-am taiat la deget cu cutterul. voiam sa tai florile inghetate din jardiniere. a curs sange mult. tu m-ai salvat. ai venit in graba si m-ai executat cu injectia aia dureroasa. si tot tu m-ai scapat si de streptococi (sau cum naiba le zice) la craciun. mersi loxi!

Read more...

incepe...

>> 28 septembrie 2009

intru pe poarta facultatii. secretariatul mi-a programat azi o re-re-re-re-examinare.
lume multa, buluc... ce naiba?
sa aflu cu stupoare ca AZI!!! a inceput scoala, chiar daca eu sunt in concediu pana la 1 octombrie...
noroc c-a fost festivitatea azi, altfel lipseam nemotivat la primele ore...
asadar, gata cu lenevitul, incepe distractia...
da' totusi, eu de ce nu stiam ca azi incepe scoala?!?!

Ela

p.s. am fost in weekend la manastire. :) a rametilor. nu m-am recules, nu m-am rugat excesiv... am admirat peisajul intr-adevar divin... si-am mai fost in cheile rametilor, nu departe de manastirea cu pricina... salbaticia naturii m-a impresionat enorm. voi reveni cu detalii cand voi reusi sa gasesc cablu pentru a descarca pozele.

Read more...

o femeie minunata!

>> 25 septembrie 2009

Image

azi noapte am dormit la parintii mei... dis de dimineata, coborand scarile am auzit o matura care zgarie dalele din curte. era mama. somnoroasa, mi-am facut intrarea triumfala. a zambit smechereste uitandu-se la pijamaua albastra cu care defilam prin curte...
atunci am realizat: in copilarie, rar am trait clipe ca acestea. mama era mai tot timpul plecata la munca. nu-mi amintesc sa fi avut concedii de odihna in care sa fie acasa. am fost cu familia la mare, la sovata si la felix... atat imi amintesc. mama mea lucra mai tot timpul... si nu s-a schimbat nimic in directia asta.
eu am fost crescuta de bunica mea. o iubeam pe mama, dar bunicii ii spuneam "mama-buna", kinder fara minte fiind. la gradinita confectionam 2 felicitari de fiecare data...
duminica dimineata era singurul moment al zilei cand mama mea se rasfata... dupa ce-i punea pachetul pentru vanatoare lui tata, dormea cu pofta pana cand... eu sau fratele meu ne cuibaream langa ea butonand telecomanda televizorului. acum, cred ca doar bunica o mai trezeste, nu de alta, dar o fi slujba si "nu se cade sa doarma cand popa canta in biserica"...
a fost o perioada cand am fost colege de munca. predam la universitate la plata cu ora, faceam un master si invatam pentru admiterea la doctorat. agentia la care lucram impreuna cu mama, era in plin proces de implementare a sistemului calitatii, apareau proceduri noi si totul era o harababura. atunci am descoperit-o pe mama. o femeie care niciodata nu uita ce are de facut, chiar fara sa-si noteze. (lucru care mie imi e imposibil). stia detalii despre fiecare client, CUI-ul celor n-spe mii de firme cu care lucra, numele soferilor, uneori CNP-urile, facea cafea, glumea cu toata lumea, era extrem de politicoasa chiar si cu cei mai imposibili omeni, facea si actele pentru firma lui tata, o suna pe buni sa vada cum se simte, mai fugea la banca, cumpara suc, cornuri sau banane... am fost uluita de colega mea ... de mama, pe care o descopeream mirata. se supara cand eu pierdeam vremea pe net, pe mess... dar ma dojenea cum numai o mama stie s-o faca. acasa ea facea curatenie. niciodata nu s-a gandit sa angajeze pe cineva pentru asta. o ajuta si bunica, dar... acum si bunica a imbatranit... si doar mama stie cum sa o ingrijeasca... mama mea nu are prietene. ea are familie si atat...
recunosc. nu o prea ajutam. de fapt... n-o ajutam deloc. chiar comentam daca ceva nu era facut asa cum mi-ar fi placut mie. (si acum asa fac.) inafara serviciului, unde da maximum din ea, mama spala, calca, face mancare, se ingrijeste de gradina, de flori, de zarzavaturi, de tata, de noi... Dumnezeule! acuma realizez... cand are timp pentru toate acestea?
am o mama incredibila! e o femeie pe care o admir... si recunosc ca nu voi putea fi atat de activa vreodata...
asadar, am descoperit-o pe femeia care imi e mama mult mai tarziu, odata cu maturizarea mea, cand s-a petrecut ceva uluitor... nu-i mai ascundeam micile mele secrete. treptat, am inceput sa-i spun totul, iar acum e prima care afla orice detaliu care mie-mi pare intim.
inainte, lucra din greu pentru bani putini... acum, mama a avansat profesional, ia salariu mare, face faculate (in sesiune se transforma in cel mai silitor model de student), are telefon de firma, masina, chiar si cont pe hi5...
mama mea a facut ieri 51 de ani. dar, parca intinereste... ieri,cu toate ca era aniversarea ei, a adunat aproape toti stugurii din gradina, ne-a gatit... a muncit mult... asa cum o face in fiecare zi...
mami... recunosc ca nu te ajut... recunosc ca sunt capricioasa si te supar des... dar crede-ma ca nu pot tine pasul cu tine... sunt prea orgolioasa sa recunosc deschis toate defectele mele (pe care doar tu le stii cel mai bine), si nu vreau sa devin acum prea vulnerabila.
vreau sa-ti spun "La MULTI ANI!" pentru ieri. te iubesc... si te rog sa nu te schimbi... am nevoie de energia ta... sa ajung odata asa plina de viata ca tine...
Ena

Read more...

After Eight

>> 24 septembrie 2009

m-am gandit la formula fericirii. cum naiba sa fac eu procentu' ala (vezi postarea cu "convestatie pe mess") de 5%?
ce ma face fericita? pai... am o stare euforica cand... savurez ciocolata.
cu efecte benefice sau mai putin, nu conteaza... mie-mi place si-o mananc!
ce-ti poate aduce satisfactie mai mare decat sa savurezi o tableta de "After Eight", langa o ceasca de ceai ori o cafea... un invelis de ciocolata subtire, cu fondant surprinzator... de menta...
draga mea, daca vrei sa te simti rasfatata, din eleganta cutie, ia racoritoarea ciocolata si las-o sa-ti inunde papilele gustative...
dragul meu, daca o iubesti, ofera-i in dar cutia magica cu tablete de vis... si cu siguranta va fi recunoscatoare!
Ela

Read more...

fuck you...

>> 22 septembrie 2009

azi am o zi grea... de la 10 sedinta de catedra, de la 12 sedinta de consiliu pe facultate. de ce-i grea? pai voi chiar credeti ca-i usor sa piscalesti o coala alba discret insa sa nu se observe nimeni ca tu nu esti atent la ceea ce se discuta... in jur de 4 ore intr-o singura zi????
sedintele astea sunt un fel de "hai sa ne adunam si sa ridicam mana din cand in cand, sa incercam sa fim cat mai discreti si neobservati, sa incercam sa reducem comentariile cat mai mult, nu de alta, da' indiferent ce-am zice, oricum ce vor sefii se face..."
a trecut perioada de inceput cand zambeam celor care intrau in sala de sedinte in speranta ca toate vor fi bune si frumoase iar deciziile luate vor fi benefice pentru cei multi. daca iti auzeai numele erai mandru... indiferent daca discutia, in ceea ce te priveste, era pozitiva ori negativa . acum... taci chitic, incerci sa te faci mic-mic, sa zambesti complicilor pe sub mustata cu privirea binecunoscuta "las' ca barfim si asta, numa sa-mi amintesti la cafea."
in consiliu se mai voteaza si legi care de obicei se omit a se citi in sedinta de catedra. in consiliu, sunt singura asistenta din catedra minunata de mecanica. inaintea mea nu cred ca aceasta categorie sa fi fost reprezentanta la sedintele astea. in senatu' pe universitate nici nu mai vorbesc (aici se-aleg pe spranceana din consiliu). dar, iata ca, in urma cu vre-un an, dupa "o lupta crancena" la alegerile (sigur nemasluite), am foat aruncata-n apa adanca. n-am fost propusa, nici macar nu mi-au cerut acordul , doar m-am trezit pe lista cu "consilierii".
buunn. zic: "pai fratilor, m-ati votat, o sa lupt sa va/ne fie bine". simteam cum imi clocoteste sangele in vene, si ma contopesc spiritual cu miron cozma.
dupa o luna s-a si ivit prima ocazie. se vota noul regulament de cercetare stiintifica, in care erau prevazute si punctajele de cercetare obligatorii pe categorii de cadre didactice. mai frate, si ce sa vezi... era dezastru!!!!
iata in cele ce urmeaza, fragmente din petitia semnata de preparatorii, asitentii sii in general cei mai tinerei, petitie cu care urma sa rupem gura targului, sa cersim mila si sa traim si noi mai bine:
"

Observaţii asupra proiectului

“Fişa de evaluare activitatii de cercetare ştiintifica in anul 2009”

Varianta 1

Colectivul semnatar al acestui referat a luat la cunostinţă propunerea referitoare la Fisa de Evaluare a Activitatii de Cercetare Stiintifica, si doreste sa exprime următoarele opinii:

Avand in vedere faptul ca pentru activitatile doctorale este nevoie de timp îndelungat pentru studiu si cercetare, propunem ridicarea puctajului aferent .

Considerăm că o parte a activitatilor de cercetare ştiinţifică este restrictiva si vizeaza doar anumite categorii didactice. Din 54 de activitati de cercetare posibile, gradele didactice de preparator, asistent si sef lucrari pot avea acces doar la un numar de 19.

Luand in considerare ideile mai sus mentionate, propunem reducerea punctajului minim ce trebuie acoperit conform criteriilor bla bla... pentru toate categoriile de cadre didactice.

etc... etc..."

Pai am rezolvat multe cu petitia asta: am aflat cat de dureroase pot fi migrenele, ca barbatii sunt cei mai fricosi, ca "de rupi din codru-o ramurea, ce-i pasa codrului de ea?" (citat nu din Cosbuc, ci doar cuvintele pline de sadism ale rectorului), si alte variatiuni pe aceeasi tema...
a! si uitasem... au crescut punctajele de cercetare obligatorii la categoriile inferioare si au scazut la confi si profi... explicatia? in ultima perioada, au avut loc cresteri ale venitului asistentilor si preparatorilor, iar mai marii n-au beneficiat de aceleasi tratamente...
asadar... voi intelegeti de ce aplic de-acum la sedinte pozitia ghiocelului si stau cuminte-n banca mea? pentru a fi mai bine celor multi... macar pana generatia jurassic iese naibi la pensie!




Ela

Read more...

conversatie pe mess

>> 21 septembrie 2009

ce-mi zice azi un preten: "barbatul ideal tre sa aiva cat de cat bani. sa fie mai prostutz (dar cu studii). sa-l potzi manipula cum vrei. sa-tzi faca un copil de care sa aiva el mai multa grija tu mai mult sa te bucuri de el. "
ela: si femeia ideala?
pretenu': eee femeia-i curva
pretenu': nu-i ideala
ela: esti fericit?
pretenu': daca insumezi momentele unei zile a unei saptamani in care esti fericit si daca-tzi da peste 5%
pretenu': inseamna ca esti fericit
pretenu': pt majoritatea oamenilor asta inseamna fericirea 5% de clipe frumoase de zambete fara rost etc
pretenu': restul e rutina
pretenu': si fericirea e ceva efemer
ela: ai o metoda de calcul tare ciudata
pretenu': cateodata nici nu sti cand esti fericit
pretenu': poate doar dupa ce a trecut sau nu mai e acel moment
ela: deci... esti sau nu fericit?
pretenu': iau viatza asa cum vine si incerc sa iau tot cei mai bun la momentul respectiv din ea
pretenu': ca vb aia-i
pretenu': acuma esti acuma nu esti. sunt fericit, da.
ela: si iei ce-i mai bun din ea?
pretenu': am spus ca incerc .... uneori reusesc alteori nu
pretenu': dar ma bucur cand reusesc si incerc sa nu ma intristez prea tare sau prea mult timp cand nu reusesc
ela: si cum iti dai seama ce-i mai bun?
pretenu': pai omul face alegeri tot timpul in functie de coordonatele spatiului si timpului in care e si de care e influentzat
pretenu':deci totul este relativ. ce e bun in momentul si locul asta de acum poare fi rau in alt moment...
pretenu': problema apare cand faci calculul
pretenu': tre sa fi obiectiv
pretenu': sa raportezi actiunile, alegerile sentimentele si tot, la momentul la care au avut ele loc


ela

Read more...

calatorie la inceput de toamna...

lumina curgea pe fereastra precum mierea din lingura... mult porumb, putine branduse, cateva tufe de macese ... paduri de-un verde sters presarate cu un galben pal...
cateodata simteam cum masina zmaceste asemenea unui cal naravas, alteori o lene inexplicabila facea sa pot savura detaliile peisajelor de pe drumul spre Bistrita. frane dese, un sofer care fredona si batea din palme... "babyyy, babyyy, babyyyyy ... tuuu vei fi a meaaaaaaa..."
garduri care se derulau cu viteza, discutii fara cap si coada... case vechi, cu pridvor , cu muscate rosii la geam, case abandonate, altele in plin proces de izolare...
un sat parea mai deosebit. era despartit in doua de-un parau. avea case vechi, cu oglinzi decupate si lipite sub forma unor petale. si mai avea ceva. un turn. atat. doar turnul unei vechi biserici evangheliste. in viteza cu care-am trecut pe langa el, mi-a ramas in minte imaginea usilor... erau putin deschise, ca si cum te -ar fi invitat la rugaciune. dar, dincolo de ele, se intrezarea iarba necosita crescuta peste moloz...
in bistrita, alta biserica, alt turn... biserica a ars in urma cu cativa ani, din cauza unor copii, ori a unor schele, ori nu mai conteaza. acum se reface... cladiri vechi, multe pasaje, si miri care-si faceau poze lang-o statuie...

Ela

Read more...

sa nu muriti!

>> 18 septembrie 2009

daca va trece prin cap sa decedati si aveti un credit, razganditi-va!!!
asigurarea facuta de banca are diverse specificatii scrise cu caractere pitice. si pe-acolo, gasesc ei ceva sa afirme: "haha! uite! vezi ce scrie? nu putem noi plati ca ... (diverse motive)."
omu ia banu'. vine matusa cu coasa in spate si il ia la o plimbare. raman indoliatii care dau banu' inapoi. e simplu. altfel, se scot bunurile la licitatie.

mai frate, nu poti pacali sistemul, nici macar de pe lumea ailalta...

Ela

Read more...

am asteptat-o, a venit...

>> 16 septembrie 2009

toamna se numara ... amintirile adunate peste an. e intocmai procedeul folosit de bunica cand alege fasolea: doua bune, una rea...
in fiecare an, toamna ma uluieste iar si iar, aratandu-mi ca-i sunt draga, si-i zambeste sufletului... incepe inca o toamna... inca un an c-un dram de intelepciune de daruit...
visez la o toamna rece, cu must facut de bunicu, baut pe nerasuflate din cani de lut... cu mamaliguta si mujdei...
un lac involburat acoperit de ceata... parfumul amarui al frunzelor muribunde... pamantul brumat, aroma bostanilor galbiori copti in cuptor... talangile turmelor ce coboara prin vai... sangele macesilor picurand pe malurile unui rau in care se joaca pastravii... o gutuie amaruie in care tocmai mi-am infipt dintii... vreti?
ela
p.s. hai iubite sa fugim prin parc! sa-mi fie nasul rece, sa ne sarutam ca eschimosii si frunze colorate sa cada usoare peste noi...

Read more...

† Rest in Peace, Patrick Swayze ...

>> 15 septembrie 2009

Image
Image
Image

Read more...

Blogger templates made by AllBlogTools.com

Back to TOP