Trebuie să recunosc că cine a avut ideea grozavă de a merge la Orșova în loc de altele, merită toată recunoștința și muuultă bere (sau prăji, după caz) ❤

Drumul este fabulos, după cum spuneam. Noi ne-am cazat în Drobeta Turnu Severin, iar partea dintre Orșova spre Dubova am vazut-o din mijlocul Dunării – drumul se continuă până la Baziaș, pe malul Dunării, dar după Moldova Veche o poți coti către Oravița și Timișoara; în partea opusă este un drum care merge către Porțile de Fier 2 (1 sunt între Orșova și Drobeta, fiind punct de graniță către sârbi) și un altul care continuă către Calafat, dar la distanță de fluviu (bănuiesc că nu mai vezi mare lucru…). Poate fi o idee de traseu de făcut în viitor 🙂

Orșova se află într-un golf, la confluența dintre râul Cerna și Dunăre și este zona principală de unde pleacă bărcuțele în croazieră pe Dunăre 🙂 Pe net o să găsiți informații despre excursia cu vaporul Danubius, dar la fața locului este plin de bărcuțe cu capacitatea de maxim 15 persoane și de localnici dornici să facă un ban din excursii de o oră jumătate 🙂 Spre deosebire, excursia cu vaporașul durează 3 ore și costă 50 lei. Costul s-ar putea să fie similar la toți, la care se adaugă intrarea prin peșterile și/sau bisericile de pe drum.

Călătoria cu vaporașul Danubius a fost o experiență interesantă. Am luat prima cursă a zilei, care a plecat cu o ușoară întârziere, dar a ajuns înapoi la timp; asta după ce am căutat puțin punctul de îmbarcare care se află către capătul final al mini-portului, sau cum s-o chema zona respectivă de faleză și pontoane. Oamenii locului mi-au spus că în zilele bune au și 6-8 curse pe zi și se face rezervare cu o zi înainte. Parcarea este pe partea opusă falezei și nu se plătește. Așteptatul bărcuțelor se face fie pe faleză – sunt ceva bănci publice, ar mai trebuie niște toalete și o mai bună semnalizare, fie pe pontoane – cea a vaporului are o terasă amenajată, super îngrămădită, dar unde poți să bei o cafea la preț ok. Pe vapor există toalete, un restaurant în partea de jos și o terasă de vizionare, în partea de sus. Din nou ușor cam îngrămădit și cam inaccesibil pentru persoane cu mobilitate redusă. Nu îți lua prea multe lucruri la tine, că nu o să ai unde să le pui, dar musai apă, loțiune de soare sau jacheta de ploaie, după caz, și eventual vesta ta de salvare, că nu primești.

Toate traseele merg până după Dubova, prin Cazanele mari și mici, pe lângă Mănăstrea Mraconia, Tabula Traiana, statuia lui Decebal, peștera Vânători și Ponicova. Cu puțin noroc o să vezi peștele cum sare prin apă (true story :D) și nu o să te mai focalizezi asupra peturilor din apă…

Prin zonă oamenii nu sunt învățați să dea bon fiscal și nu știu cât se plătește cu cardul, dar măcar sunt politicoși. Cu excepția chelnerilor de pe terasele din Orșova și Drobeta :))

Și acum, puțină heităreală 🙂 Tind să cred că evaziunea fiscală e maximă prin zonă – și stau să mă întreb cât se fură prin toate județele ăstea care apar cu pib-ul jalnic… Apoi, vii tu ca turist, cu mutră de turist, și te așezi la o terasă, că ești mort de foame sau de sete, că noah, căldură mare mon cher și infrastructură turistică varză, și apare chelnerul și te întreabă ce vrei… și am pățit-o în 3 locuri… Momentul culminant a fost în Drobeta, în port, pe o terasă, cu un moment impromptu de teatru absurd, cu chelnerița nr. 1, o puștoaică, certându-se cu un client care i-a urlat că o aruncă în Dunăre dacă nu îi aduce berea după care aștepta de multă vreme și cu chelnerul nr. 2, un puști, care vorbea singur despre cât de pușcați sunt patronii și serviciile din seara respectivă :)) Mă întreb dacă aveau contracte legale de muncă, de training, echipament de lucru, ecusoane sau altceva nici nu are rost să discutăm…

No bine, vă trebuie cash, tupeu nesimțit pentru cerut meniuri și bonuri fiscale – că altfel primiți niște note de plată scrise de mână de vă puneți mâinile în cap și lăsat fițele deoparte și net mobil, că wifi e frumos, dar eu nu l-am prins… În port în Drobeta sunt 3 restaurante/terase, în centru mai sunt vreo câteva opțiuni ușor mai ok; în Orșova nu am găsit unde să mâncăm altceva decât cartofi prăjiți și grătar…

Ce mai poți vizita în Drobeta? Un muzeu într-un turn de apă (renovat cu aproape 1 milion de euro din exterior arată cam dubios) și cetatea. Dacă lași mașina printr-una din parcările din centru (parcă nici acolo nu am plătit), mergi pe jos în centru și în port, la Dunăre, că sunt aproape. Partea bună e că nu au fost țânțari (spre deosebire de Giurgiu).

Din Orșova am plecat spre Timișoara și am trecut prin două parcuri naționale și pe lângă cea mai frumos supraevaluată cascadă din România. Data viitoare 🙂