Sari la conținut

Retrogaming

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Image
Persoană jucând la o cabină de Street Fighter II⁠(d) la cincisprezece ani de la lansare.

Retrogaming-ul este activitatea care constă în jucarea de jocuri video vechi sau în colecționarea⁠(d) lor. Aceasta vizează jocurile lansate pe console de jocuri, microcalculatoare, cabine de arcade⁠(d) sau jocurile electronice.

Din cauza istoriei încă scurte a jocurilor video, retrogaming-ul este o activitate foarte recentă. În ciuda dificultăților de definire, prin jocuri video „vechi” se înțeleg în general jocurile lansate în timpul primelor patru generații de console de jocuri, adică de la începutul anilor 1970 până la mijlocul anilor 1990, perioadă în care producțiile erau în mare majoritate 2D.

Din cauza dificultăților de a juca jocuri vechi și a dezvoltării internetului pentru publicul larg, practica jocurilor vechi s-a dezvoltat pe PC-urile moderne prin crearea de emulatoare⁠(d) de platforme vechi și prin difuzarea de jocuri abandonate⁠(d). Pentru a atrage publicul de „jucători nostalgici”, mai mulți editori publică jocuri vechi de succes pe sisteme recente sub formă de portări⁠(d) sau compilații⁠(d).[1]

Terminologie

[modificare | modificare sursă]

Retrogaming este un termen englezesc format din prefixul latin retro (care înseamnă „înapoi” sau „în sens invers”) și din englezescul gaming (care desemnează practica jocurilor video).[2]

Retrogaming-ul cuprinde atât jucarea jocurilor video vechi, cât și colecționarea și întreținerea primelor generații de calculatoare personale, de console de jocuri video și de cabine de arcade⁠(d).[3][4][5]

Sinonimele folosite în jargonul de profil sunt în esență anglicisme. Presa de specialitate și comunitățile de jucători folosesc adesea termeni precum classic gaming („jocuri clasice”), old school („școala veche”)[Note 1] ori oldies[Note 2] („jocuri vechi”).

În timp ce în limba română s-a împământenit împrumutul direct din engleză, în alte spații lingvistice există eforturi oficiale de localizare a termenului. De exemplu, în limba franceză se folosesc variante precum „jeu vidéo rétro”[Note 3] sau „rétrovidéoludisme”.[6][7] În acest sens, în lucrarea sa Vocabulaire du jeu vidéo, Office québécois de la langue française⁠(d) recomandă oficial termenii „rétroludique”, „rétrojeu” sau „jeu rétro” (iar pentru jucător/retrogamer termenii „rétrojoueur” sau „joueur rétro”).[8] De asemenea, Commission d'enrichissement de la langue française⁠(d) din Franța a adoptat în Journal officiel⁠(d) sintagma „rétrojeu vidéo” ca traducere oficială pentru retrogaming.[9]

Istoric

[modificare | modificare sursă]
Image
Donkey Kong, unul dintre cele mai celebre oldies.

Începuturile retrogaming-ului nu sunt datate cu precizie. Pentru unii autori, în a doua jumătate a anilor 1980 jocurile video au cunoscut o modă de tip revival, la fel ca ceea ce se constata atunci în producția muzicală. Acest lucru a dus la apariția unor jocuri precum Pac-Mania⁠(d), dezvoltat și produs de Namco, o reeditare în izometrică 3D a celebrului joc video Pac-Man de la Namco. Jocul era foarte asemănător cu predecesorul său de acum opt ani, dar jucătorul putea acum să scape din situațiile periculoase sărind peste inamici, ca într-un joc de platformă. În același an, Namco a mizat din nou pe nostalgia vechilor jucători cu jocul de arcade Galaga '88, ce amintea de Space Invaders (lansat în 1978), Galaxian (1979) sau Galaga (1981).[10]

Pentru un alt expert, citat de ziarul Le Monde, „acest fenomen corespunde ajungerii la vârsta de patruzeci de ani a generației X, născută între 1966 și 1976. Ea a trăit apariția primelor console și a primelor PC-uri personale: Nintendo, Neo Geo, Atari 520, Commodore 64, Amiga, Sega Megadrive...”, și a păstrat o nostalgie pentru acea epocă a jocurilor video.[11]

Una dintre marile rupturi din istoria jocurilor video datează de la 1995, odată cu succesul consolei PlayStation de la Sony și al celorlalte console de jocuri video din a cincea generație⁠(d), care au adoptat jocuri în întregime 3D. În timp ce, cu rare excepții, jocurile video rămăseseră 2D cu derulare⁠(d) (sau scrolling) orizontală, verticală sau multidirecțională, puterea procesoarelor pe 32 sau 64 de biți a permis crearea de decoruri de joc 3D în timp real⁠(d) texturate.

Image
Jocurile 3D în timp real⁠(d) first-person mărchează o tranziție de la retrogaming către modern gaming.

Jocurile au devenit din acel moment 3D, intercalate cu scene cinematografice sau filme interactive datorită suportului CD-ROM sau DVD-ROM, care permitea o stocare de câteva sute de megaocteți, față de cel mult câțiva megaocteți pe suportul de carcasă (cartuș).

Interesul pentru retrogaming s-a făcut remarcat în special în Japonia la mijlocul anilor 2000. Astfel, în 2006, Nintendo, exploatând amintirile jucătorilor legate de aniversarea a douăzeci de ani de la crearea lui Mario (personajul creat de Shigeru Miyamoto)[12], propune o întoarcere la originile seriei lansând pe Nintendo DS primul Super Mario⁠(d) 2D de la Super Mario Land 2⁠(d) (lansat în 1992), intitulat New Super Mario Bros.⁠(d). Succesul a fost garantat, iar această întoarcere la origini a devenit unul dintre cele mai vândute jocuri din toate timpurile.[13]

Tot în 2006, platforma de descărcare Virtual Console⁠(d) de la Nintendo pe Wii le-a permis celor nostalgici să regăsească titlurile din copilărie, iar jucătorilor mai tineri să încerce jocurile de altădată, datorită unui sistem de emulare⁠(d) a consolelor NES, SNES, Nintendo 64, Master System, Mega Drive, PC Engine, Neo-Geo AES⁠(d) și a microcalculatorului Commodore 64.[14]

În 2007, Geometry Wars: Galaxies⁠(d), dezvoltat de Bizarre Creations⁠(d) și Kuju Entertainment⁠(d), editat de Sierra Entertainment, a fost lansat pe consolele Wii și Nintendo DS. Acest joc este un shoot 'em up multidirecțional⁠(d) de tip manic shooter, cu un stil grafic și sonor curat (forme geometrice, puține culori, efecte sonore și muzică simpliste), dar cu un gameplay captivant. Acesta a reînnodat tradiția de hi-score ca scop final al jocului. Inițial un mini-joc⁠(d) integrat în Project Gotham Racing 2⁠(d) în 2003, lansat ca versiune completă sub titlul Geometry Wars: Retro Evolved pe Xbox Live Arcade⁠(d) în 2005, unde a cunoscut un succes imens, adaptat apoi pe telefon mobil, lansarea sa a fost bine primită[15] pe consolele Nintendo, demonstrând viabilitatea jocurilor cu concepte extrem de retro.

În 2008, SNK Playmore⁠(d) a comercializat primul volum din seria SNK Arcade Classics, care le-a permis jucătorilor să regăsească primele mari clasice de pe Neo-Geo.

În același an, Mega Man 9⁠(d) a devenit disponibil pe serviciul de descărcare digitală al Wii (WiiWare⁠(d)), pe PlayStation Store și pe Xbox Live Arcade. Acest al nouălea titlu din seria Mega Man⁠(d) s-a întors la stilul 8-biți al primelor episoade lansate pe NES. Keiji Inafune⁠(d), producător și game designer al Mega Man încă de la început, a semnat el însuși designul mai multor boși⁠(d), justificând alegerea limitărilor grafice și sonore la standardul de 8-biți prin dorința de a reveni la elementele fundamentale ale seriei classics și de a urma moda retrogaming-ului.

Unsprezece ani mai târziu, în 2019, Nintendo a pus din nou jocurile retro în prim-plan prin abonamentul Nintendo Switch Online⁠(d) pe ultimele sale console, Nintendo Switch și Nintendo Switch Lite⁠(d), oferind jocuri gratuite de NES și Super Nintendo,[16] iar ulterior de Nintendo 64 și Mega Drive. Cu toate acestea, aceste jocuri nu sunt atât de numeroase, iar Nintendo Switch nu propune alte jocuri video de pe aceste console vechi pe Nintendo eShop⁠(d), spre deosebire de predecesorii săi, Wii și Wii U.[17]

Motivații

[modificare | modificare sursă]
Image
Succesul retrogaming-ului se explică în parte prin jucabilitatea (gameplay-ul)⁠(d) simplă, dar eficientă a jocurilor pe console de 8 și 16 biți.

Retrogaming-ul poate fi explicat prin mai mulți factori. Pe de o parte, nostalgia joacă un rol important, dar ar fi greșit să ne oprim doar la această cauză. Mulți jucători consideră că trecerea la 3D a sărăcit jocurile în ceea ce privește mecanica de joc (gameplay-ul). Ei consideră de asemenea că aceste mecanici de joc erau mai dificile în primele generații (fără puncte de salvare, număr limitat de vieți etc.). Principalul punct de atracție al jocurilor oldies vine așadar din primatul jucabilității asupra aspectului estetic.[5]

În Franța, jurnaliști din presa de jocuri video precum Cyril Drevet⁠(d) sau Jean-Marc Demoly⁠(d) rămân foarte atașați de jocurile retro.[18][19][20] Alain Huyghues-Lacour⁠(d) a declarat într-un interviu: „superproducțiile sunt atât de scumpe încât trebuie neapărat amortizate, așa că editorii nu își asumă riscuri, în detrimentul originalității, deoarece atunci când investiția este atât de mare, editorii preferă să joace la sigur”. El se declară încântat de fenomenul retrogaming-ului.[21]

Un aspect deloc neglijabil al retrogaming-ului vizează colecționarea de console, cabine de arcade și jocuri video vechi. Mulți adepți ai jocurilor retro frecventează asiduu târgurile de vechituri, piețele de purici, magazinele de schimb și site-urile de licitații între particulari, pentru a găsi sistemele sau jocurile care le lipsesc din colecție și, odată cu ele, grafica și manevrabilitatea originale pe care emularea pe calculatoare sau console moderne nu le poate reproduce perfect.[5]

Un deosebit de mare volum de muncă de arhivare a datelor despre jocurile video a fost realizat de utilizatorii de internet: MobyGames cataloghează jocurile de console și microcalculatoare, în timp ce site-ul KLOV⁠(d) cataloghează cabinele și jocurile de arcade din trecut și prezent. Printre cele mai cunoscute proiecte francofone, site-ul asociației MO5.com⁠(d) are ca scop păstrarea patrimoniului informatic și digital. De partea sa, Éditions Pix'n Love⁠(d) publică numeroase lucrări legate de retrogaming și de salvarea istoriei jocurilor video. Există de asemenea o inițiativă comercială franceză, DotEmu⁠(d), care propune recuperarea legală a unui anumit număr de jocuri video vechi pe platformele moderne.

Retrogaming-ul este un fenomen sociologic multiform, constituind în același timp o abordare particulară a jocurilor video, a artei și a culturii jocurilor, legat de arhivare și colecționare. Granița sa cu modern gaming-ul este uneori foarte fină, în măsura în care o parte importantă din jocurile moderne au o reprezentare grafică și un gameplay 2D retro, old school.

Aceste aspecte pot explica atașamentul pe care îl au astăzi retrogamerii pentru aceste jocuri care i-au făcut să viseze atât de mult pe cabinele de arcade⁠(d), Commodore 64, NES, Master System, Atari ST⁠(d), Amiga, PC Engine, Mega Drive, Neo-Geo AES⁠(d), Super Nintendo, pentru a numi doar câteva dintre aparatele lor preferate.

Aspecte artistice și culturale

[modificare | modificare sursă]
Image
Mozaic al artistului Invader⁠(d) la Paris, inspirat de Space Invaders.

Aspectul pixelat al primelor jocuri video și al erei aparatelor pe 8 biți, cum ar fi NES, a inspirat mulți artiști plastici contemporani, pixelul devenind atât un vector, cât și un material de creație artistică (vezi Artă ANSI⁠(d)). Printre acești artiști se numără un artist francez cunoscut sub pseudonimul Invader⁠(d) sau Space Invader care, din anii 1990, a invadat orașele din întreaga lume cu mozaicurile sale (ale căror fragmente sunt asimilate pixelilor) în formă de Space Invaders, protagoniștii celebrului joc omonim, precum și din alte jocuri video de la sfârșitul anilor 1970. Forma de artă cea mai apropiată de jocurile video retro, până la a se confunda uneori cu ele, este pixel art-ul, care desemnează realizarea unei compoziții digitale pixel cu pixel, folosind o rezoluție și un număr limitat de culori, la fel ca pe vremea primelor console.

Muzica jocurilor video old school este de asemenea o sursă de inspirație artistică. O comunitate fondată pe internet la sfârșitul anului 1999 sub eticheta OverClocked ReMix⁠(d) a strâns o bază de date impresionantă de muzică de jocuri video remixată, mergând de la teme devenite clasice, cum ar fi cele din Super Mario Bros. sau The Legend of Zelda, până la teme mai puțin cunoscute, cum ar fi cele din Alisia Dragoon⁠(d) sau Valis III⁠(d).

Emisiuni

[modificare | modificare sursă]

Pe Game One⁠(d) se poate urmări emisiunea Retro Game One⁠(d), dedicată jocurilor vechi și prezentată de Marcus⁠(d). Mai recent, și exclusiv pe internet, emisiunea Joueur du Grenier⁠(d), prezentată de Frédéric Molas (zis „Fred”) în rolul principal și Sébastien Rassiat (zis „Seb”), inspirată de emisiunea The Angry Video Game Nerd⁠(d) din același gen.

Aceste două emisiuni se concentrează în special pe recenziile jocurilor considerate proaste (Joueur du Grenier se interesează de asemenea de tot ce ține de desene animate, seriale TV, filme și reclame din anii 1980 și 1990, extinzându-se în episoadele mai recente și la anii 2000). Alte emisiuni mai puțin cunoscute se remarcă de asemenea, cum ar fi Hard Corner a lui Benzaie.

Distribuții Linux

[modificare | modificare sursă]

Anumite distribuții Linux sunt asamblate special pentru a oferi emulatoare⁠(d), cum ar fi Batocera.linux⁠(d), Lakka⁠(d), Recalbox⁠(d) și RetroPie⁠(d).

Neo-retrogaming

[modificare | modificare sursă]

Neo-retrogaming-ul este activitatea care constă în jucarea de jocuri video recente inspirate de jocuri mai vechi.[22][23][24][25]

Note explicative

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Vezi de exemplu următoarele articole:
    • Birba, Laurely (). „Mighty n°9 : une nouvelle vidéo de gameplay old school”. JeuxActu. Mixicom. Accesat în .
    • Deveau, Vincent; Kaaraj (). „Mother Russia Bleeds”. Jeuxvideo.com. 14, avenue du Garric, Village Entreprises de Tronquière, 15000 AURILLAC: L'Odyssée Interactive JEUXVIDEO.COM. Accesat în . [Noi] am putut pune mâna pe Mother Russia Bleeds, un beat'em all old school care se integrează de minune în catalogul trăsnit al anilor '80 al Devolver Digital.
  2. ↑ Vezi de exemplu următoarele articole:
  3. ↑ Vezi de exemplu următoarele articole:

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Richaud, Nicolas (). „Joyeuses fêtes : le marché du jeu vidéo se console dans le retrogaming”. lesechos.fr. Accesat în ..
  2. ↑ Laurent Roucairol (2003-06). „Le retro-gaming, qu'est-ce-que c'est ? - Grospixels”. Grospixels. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  3. ↑ Adrien Paviot (). „Le rétrogaming, ce n'est pas que des jeux vidéo”. Un Jour. Un Jour. Accesat în .
  4. ↑ di Rosa, Marc (). „Les vies infinies du retrogaming”. Stratégies. 52 rue Camille Desmoulins 92448 Issy les Moulineaux cedex: Intescia (1654). Accesat în .
  5. 1 2 3 Woitier, Chloé (). „Le retrogaming, la « madeleine de Proust » du jeu vidéo”. Le Monde. 80, boulevard Auguste Blanqui, 75707 Paris Cedex 13: Le Monde interactif. Accesat în . În sens larg, retrogaming-ul este faptul de a juca jocuri video anterioare generației actuale de console sau calculatoare.
  6. ↑ „La Naissance du vieux con dans le jeu vidéo”. Comment ne pas devenir un vieux con. Marabout. ., „Tendance: les amateurs de jeux video ressortent les classiques du placard”. L'Express. . Accesat în .
  7. ↑ Le rétrovidéoludisme, le vieux jeu vidéo, leberry.fr, 18 iunie 2015.
  8. ↑ Perron, Yolande (). „217, 219 și 220”. Vocabulaire du jeu vidéo (pdf). Montréal: Gouvernement du Québec. p. 234. ISBN 978-2-550-64423-1. Accesat în . Mai multe valori specificate pentru |author= și |last1= (ajutor).
  9. ↑ „"Jeu vidéo en nuage", "rétrojeu": voici les traductions officielles du vocabulaire du jeu vidéo” (în franceză). BFM. . Accesat în .
  10. ↑ „[Retrogaming] Galaga 88 / Arcade”. Gamopat (în franceză). .
  11. ↑ Clémentine Pomeau-Peyre (). „En mode rétrogaming”. Le Monde (în franceză).
  12. ↑ Cécile Ducourtieux (). „Le "retrogaming", un filon commercial”. Le Monde (în franceză).
  13. ↑ Alexis Bross; Loup Lassinat-Foubert (). „New Super Mario Bross : le retour en grâce de la 2D”. Générations Mario: C’est l’histoire d’un plombier… (în franceză). Third Editions.
  14. ↑ „Under Maintenance”. Nintendo of Europe GmbH (în engleză). Accesat în ..
  15. ↑ hiro (). „Test Geometry Wars Galaxies”. jeuxvideo.com. Accesat în ..
  16. ↑ „Un nouveau Nintendo Direct présente la prochaine vague de jeux qui sortira sur Nintendo Switch”. www.nintendo.com (în franceză). . Accesat în ..
  17. ↑ Conținutul Wii Shop Channel și al Nintendo eShop (Wii U), Virtual Console.
  18. ↑ Chaos (). „Interview de Cyril Drevet alias Crevette”. Games Connection. Accesat în . Mai multe valori specificate pentru |website= și |journal= (ajutor).
  19. ↑ „Interview de J'm Destroy”. zeplayer.com via Wikiwix. Accesat în ..
  20. ↑ „RetroGame Mag - Le blog de l'actualité High Tech”. RetroGame Mag. Accesat în ..
  21. ↑ „Interview d'Alain Huyghues Lacour”. zeplayer.com via Wikiwix. Accesat în ..
  22. ↑ Opinion: Neo-Retro - Movement Or Passing Fad? Gamasutra
  23. ↑ Le néo-retrogaming expliqué par Ludovic Ozog, président de l'association Ordiretro
  24. ↑ Joyeuses fêtes : le marché du jeu video se console dans le retrogaming, Les Échos
  25. ↑ Cécile Denayrouse (). „Le jeu vidéo a le pixel nostalgique”. La Tribune de Genève (în franceză).

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Retrogaming&oldid=17820342