EBRAIKA

La 18 februarie a început lua ADAR – o lună de iarnă de 29 de zile care are loc între februarie/martie în calendarul gregorian. Este considerată o perioadă de bucurie deosebită, prosperitate și noroc, deoarece în această lună se sărbătorește Purim. Este o lună a bucuriei, „când vine Adar, se înmulțește veselia”. Este perioada înfloririi naturii. Adar este considerată o lună extrem de norocoasă pentru poporul evreu. Conform tradiției, Adar este perioada în care s-a produs minunea eliberării de planurile lui Haman.

Ultima zodie a vechilor evrei este corespondentă cu PEȘTII. Este o perioadă veselă, luminoasă, energia zilei sporește și se înmulțesc activitățile în afara casei. Persoanele născute în această perioadă sunt deschise, optimiste și fac tot posibilul să își înfrumusețeze viața. Trec cu zâmbetul pe buze peste obstacole și reușesc să se bucure de orice lucru le oferă soarta, oricât de mărunt ar fi.

PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI,

DIN MOLDOVA

CARE S-AU NĂSCUT ÎN LUNA ADAR

SUB ZODIA PEȘTILOR

3 adar/20 februarie

BORIS TRAHTENBROT  (1921, s. Briceva, r. Soroca – 19 septembrie 2016, Rehovot, Israel) – matematician și profesor sovietic și israelian în domeniul logicii matematice, teoriei computației și ciberneticii. Doctor în științe fizice și matematice (1962). A fost unul dintre fondatorii informaticii teoretice din URSS, un teoretic proeminent în domeniul matematicii discrete și al limbajelor formale, precum și al logicii matematice, al calculatoarelor electronice, în special teoria automatelor (vezi și teorema indecidabilității lui Trahtenbrot și teorema slotului Trahtenbrot-Borodin). 105 ani de la naștere.

4 adar/21 februarie

LIVIU DELEANU (Lipe Kligman) (1911, Iași, România — 12 mai 1967, Chișinău) — poet, publicist, traducător. Clasicul literaturii moldovenești postbelice. 115 ani de la naștere.

Tatăl viitorului poet, Șmil Kligman (1886-1941), scria el însuși poezie în idiș și ebraică și a susținut primele încercări literare ale fiului său. Mama – Roza Kligmnan (1888-1941).  Ambii părinți au murit în timpul Pogromului de la Iași (27-30 iunie 1941). În memoria lor a scris poemul „Coșmar”. În Iași, Deleanu a studiat la heder și la gimnaziul românesc, iar de la vârsta de 11 ani a început să lucreze ca litograf și corector într-o tipografie și, în scurt timp, s-a implicat în viața literară. La doar 15 ani a redactat revistele „Prospect” și „Vitrina literară”.

În 1940 poetul s-a refugiat în Basarabia sovietică. În timpul Războiului din 1941–1945 poetul a plăsmuit o serie de cântece inspirate. După război, a activat în domeniul literaturii pentru copii.  La poezia pentru adulți a revenit în 1952.

Lui Liviu Deleanu îi aparțin și traducerile din poeții ruși și sovietici. Versurile sale, la rândul lor, au fost traduse în mai multe limbi și reeditate în RSS Moldovenească și peste hotarele ei.

Actualmente, numele lui Liviu Deleanu îl poartă o stradă și un liceu din municipiul Chișinău, sectorul Buiucani.

6 adar/23 februarie

ELYE LIPINER (1916, Hotin, Basarabia — 26 аprilie 1998, Israel) – istoric, jurnalist, scriitor de limba idiș și jurist.

S-a născut în familia pedagogului (melamed) și poetului-fabulist, Gdalia Lipiner (1876-1933), a studiat la heder, la liceul ebraic din rețeaua „Tarbut” și la liceul românesc din Hotin. În 1935 a emigrat în Brazilia, unde a devenit o figură centrală a culturii idiș, activând ca editor al ziarului „San pauler yidishe Tsaytung” din São Paulo și ca profesor de idiș și ebraică. Este recunoscut în special pentru cercetările sale exhaustive despre Inchiziție și istoria evreilor „marani” (convertiți forțat la creștinism) din Portugalia și Brazilia.

A fost distins cu Premiul Manger, una dintre cele mai prestigioase distincții pentru literatura idiș. Spre sfârșitul vieții, s-a stabilit în Israel, unde a profesat și ca avocat.

8 adar/25 februarie

MEIR DIZENGOFF (1861, s. Echimăuți, r.Orhei, Basarabia –  23 septembrie 1936, Tel Aviv) – figură publică și politică, participant activ la mișcarea sionistă și primul primar de Tel Aviv. 165 ani de la naștere.

S-a născut în familia lui Iankel Dizengoff (1837–1899) și Meitei-Sara (1836–1902). Studiile le-a făcut la Chișinău.

A fost delegat la al 5-lea și al 6-lea Congres Sionist și un susținător activ al creării unui stat evreu.

Începând cu 1905 a locuit în Palestina, unde a devenit unul dintre fondatorii orașului Tel Aviv. A susținut ideea creării unui stat evreu în Țara lui Israel. În 1911-1922 a condus planificarea urbană la Tel Aviv.

Ales primar în 1921, a condus orașul în două mandate (1921-1925 și 1927-1936), fiind o figură carismatică și populară. În perioada sa de conducere așezarea a devenit rapid cel mai mare oraș din Israel. Casa sa din Tel Aviv a fost locul unde s-a semnat Declarația de Independență a Israelului în 1948, astăzi fiind cunoscută drept Independence Hall. Meir Dizengoff a murit la Tel Aviv în 1936, lăsând în urmă un oraș modern care i-a purtat amprenta dezvoltării sale timpurii.

11 adar/28 februarie

BUNȚEA CRUPNIC (1911, Soroca, Basarabia –  7 iunie 2002, Liège, Belgia; aliasuri operaționale Irina Sino, Irène Sidnov, Yvonne, Michel) – membră a Partidului Comunist din Belgia, al mișcării de rezistență și al rețelei de informații Capela Roșie. 115 ani de la naștere.

În 1929 s-a alăturat aripii de tineret a Partidului Comunist din Belgia. La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, făcea parte din conducerea Partidului Comunist Belgian. Se ocupa cu activități de contraspionaj. A menținut legătura cu membrii mișcării de rezistență împotriva lui Hitler. În 1943, a condus Armata Partizanilor din Belgia (Partisans Armés), a fost arestată de Gestapo și trimisă la Mechelen, de acolo la lagărul de concentrare Ravensbrück, apoi la Auschwitz. După eliberare, s-a întors în Belgia și a continuat să colaboreze cu Partidul Comunist din această țară. În 1946 a lucrat în redacția ziarului Clarté din Bruxelles. Din 1960 a locuit la Liège, unde a activat ca asistent social, ulterior, în departamentul de securitate socială. S-a stins la vârsta de 91 de ani.

12 adar/29 februarie

MIHAIL GOLER  (1936, București, România – 2020, New York, SUA) – regizor de film documentar, scenarist și jurnalist. 90 ani de la naștere.

A absolvit Institutul pedagogic „I. Creangă” din Chișinău şi Institutul de teatru, muzică şi cinematografie din Leningrad  ‒ facultatea de regie. A activat în calitate de regizor la studiourile „Telefilm-Chișinău” şi „Moldova-film”. A fost şeful Asociaţiei Republicane a Amatorilor de Film. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără documentarul despre Maria Bieșu, intitulat „Maria Bieșu” (sau „Vocea mea pentru tine”, 1971), și pelicule precum „Вечно юный город” (Orașul veșnic tânăr).

În 1991 s-a stabilit la New York, unde a continuat să activeze ca publicist și ghid, scriind ghiduri de călătorie despre SUA și colaborând cu presa de limbă rusă.

22 adar/11 martie

ITZHAK KOREN (1911, Chișinău – 22 iunie 1994, Tel Aviv, Israel) – politician israelian, deputat în Knesset. 115 ani de la naștere.

După absolvirea Liceului „Alecu Donici” la Chișinău, a urmat cursurile Facultății de Drept din orașul Iași, profesând ulterior ca avocat în România. În paralel cu activitatea profesională, Koren a activat în cadrul mișcării sioniste din România.

În 1940  a emigrat în Palestina. Părinții săi au murit în ghetoul evreiesc din Chișinău în timpul Holocaustului.

A fost deputat în Knesset reprezentând partidele Mapai și Alinierea.  A deținut funcția de viceministru al finanțelor între anii 1962 și 1963.  A fost secretar al Mișcării Moșavurilor (așezări agricole cooperatiste) (1944–1961) și a contribuit la proiecte de colonizare pentru refugiați.

Începând de la mijlocul anilor ’40, el a scris mai multe cărți de eseuri, analizând critic istoria evreilor basarabeni în special în idiș, dar și în limbile ivrit și spaniolă. Printre cărțile scrise în ivrit menționăm — “Pogromul din Chișinău” (1947), “Evreii din Basarabia” (1949), “Evreii din Chișinău” (1950). De asemenea, a fost și editorul secțiunii referitoare la evreii basarabeni a Enciclopediei Diasporei evreiești în mai multe volume (vol. 11, Ierusalim, 1971).

25 adar/14 martie

LEV BERG (1876, Bender, Basarabia  — 24 decembrie 1950, Leningrad, URSS) – geograf, biolog și ihtiolog marcant. 150 ani de la naștere.

În perioada 1885-1894 a studiat la Gimnaziul nr. 2 din Chișinău, pe care l-a absolvit cu medalia de aur. A absolvit Universitatea din Moscova, a lucrat la Muzeul de Zoologie din Sankt Petersburg și a fost unul dintre fondatorii Institutului Geografic.

A fost președinte al Societății Geografice Sovietice (1940-1950) și membru al Academiei de Științe a URSS, recunoscut pentru contribuțiile sale fundamentale în geografia fizică, studiul lacurilor din Asia Centrală și ihtiologie. A dezvoltat teoria zonelor naturale (landșafturi), fiind considerat unul dintre fondatorii geografiei fizice moderne. A publicat lucrări fundamentale precum „Clima și Viața”, „Ihtiologie” (Pești). A fost un expert renumit în speciile de pești de apă dulce, publicând studiul de referință „Pești de Apă Dulce din Uniunea Sovietică și Țările Învecinate”, pentru care a obținut Premiul Stalin. Numele său este asociat cu peste 60 de specii de plante și animale. Lev Berg a fost un pionier în studiul peisajelor geografice și un ihtiolog de renume mondial, activitatea sa acoperind o arie vastă a științelor naturale.

ACESTEA, DAR ȘI ÎNCĂ MULTE ALTE PERSONALITĂȚI NOTORII,

S-AU NĂSCUT ÎN LUNA ADAR SUB ZODIA PEȘTILOR