Între cimitir şi pădure…

     Amplasat la periferia oraşului Bălţi, Despanserul Psihoneurologic, de 33 de ani are grijă de persoanele ce necesită un tratament şi o îngrijire aparte.

    Clădirea spitalului este situată între pădure şi cimitir. Teritoriul asemănător unui parc este îngrijit, bine amenajat, cu o mulţime de bănci şi căsuţe de odihnă. Tot aici există şi un magazin alimentar (pentru cei care nu se limitează doar la bucatele din meniul spitalului).

    În prezent, spitalul deserveşte 11 raioane şi municipiul Bălţi, având şi două secţii în raionul Briceni, satul Pavlovca. Despre pacienţii internaţi aici ne vorbeşte medicul-şef adjunct  Cuşchevici Eleonora Chiril: „Cel mai des la noi sunt internaţi bolnavi care suferă de tulburări organice, boli psihice, shizofrenie, epilepsie ş.a. La internare pacienţii sunt Stabiliţi într-un salon comun, necesitând mai multă îngrijire, iar pe parcurs, în dependenţă de comportament, sunt transferaţi în saloanele corespunzătoare”.

    Printre pacienţii internaţi există persoane cu talent în diferite domenii: muzică, dans, pictură. Unele lucrări pot fi admirate în holul secţiei nr.1. „Avem bolnavi care sânt implicaţi în activităţi de îngrijire a teritoriului. Aceasta îi ajută să-şi petreacă timpul cu folos. Alţii însă, preferă să-şi organizeze timpul liber în sala special amenajată pentru odihnă unde pot desena, croşeta, modela etc.”, ne ralatează medicul-şef adjunct Şchiopu Valentina Vladimir. Din numărul total al pacienţilor 43 sânt supuşi la tratament prin constrângere ( pentru omor 56% ; viol 4% ; jaf 6% ; furt 20% şi 2% pentru şantaj). După 6 luni de tratament aceşti bolnavi sunt supuşi unei expertize care stabileşte dacă mai au sau nu nevoie de lecuire.

    Perioada de tratare a unui bolnav este în jur de 36 de zile. În aceste timp ei beneficiază de alimentaţie de3 ori pe zi, baie de 2 ori pe sătămână, centre de reabilitare ş.a.

    Un loc aparte este destinat secţiei de copii. Aici sunt internaţi copii cu vârsta cuprinsă de la câteva luni pâna la 18 ani. Cei mici sunt internaţi împreună cu mamele. Toţi beneficiază de tratament, diferite proceduri, masaj, se află sub supravegherea permanentă a celor doi medici psihologi şi pot primi ajutorul medicilor logopezi. “Secţia noastră are în îngrijirea sa 70 copii internaţi. Este divizată pe două nivele, dispunem de săli de electroterapie, fizioterapie, sala de parafină, de electrofareză, iar în subsol avem sala de hidroterapie”, spune Prisăcaru Violeta, medic-şef, secţia pentru copii. Un lucru îmbucurător este faptul că copii de vârstă şcolară îşi pot continua studiile. Pentru aceasta secţia dispune de o filială a şcolii nr.4, unde se fac lecţii de la orele 9 pâna la orele 14. Finanţarea secţiei se face cu ajutorul ONG-ului (organizaţie non-guvernamentală) “Izvoare “, care cu ajutorul donatorilor pot bucura copii cu diferite activităţi.

     Spitalul de psihiatrie dispune de un personal ce rotunjeşte cifra de 709 persoane ( după reducera cadrelor influenţată de criză). Printre aceştia se numără 43 medici atestaţi cu categoria superiaoră, 263 asistente medicale şi restul personalul auxiliar. Deasemenea există şi câte un medic psiholog în fiecare secţie.

     Opinia societăţii vis-à-vis de “casa de nebuni” deseori nu-şi găseşte nici un temei. Spitalul fiind de cele mai multe ori o a doua casă pentru pacienţi.

           Autori: estellag, meddea1

Published in: on 28 mai 2010 at 4:02 pm  Lasă un comentariu  

Noi la „Pro Noi”

ImageÎn incinta Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi şi anume în blocul 3, cel al Facultăţii de Filologie, studenţii (şi nu doar ei) îşi pot îmbogăţi biblioteca cumpărând cărţi de la librăria „Pro Noi”, care activează din 4 septembrie 2007.

Am atestat un lucru: studenţii de la filologie au foarte multe avantaje: şi librăria în incinta blocului lor, şi bustul lui Alecu Russo mai aproape de ei (pentru a-l putea admira în fiecare zi), cantina „Speranţa” în stânga blocului, iar  în faţă- o privelişte încântătoare: câţiva brazi şi havuzul (pe care l-am văzut în funcţie cred că o dată timp de 2 ani de când sunt studentă).

Deci, să revenim la librăria „Pro Noi” unde putem găsi papetărie, cărţi în limbile rusă şi română din diferite domenii: ştiinţe exacte, ştiinţe socio-umane, enciclopedii, manuale pentru copii, dicţionare. Preţurile sunt aceleaşi în toate cele 19 librării din Moldova. La cea din incinta Universitatăţii bălţene, pentru cea mai costisitoare carte, cumpărătorii trebuie să scoate din buzunar 1332 lei – un dicţionar englez-român de expresii. Curios(sau poate nu) este faptul că mai există şi din cei care fură cărţi, cazul unei studente de la Drept prinsă în flagrant delict de dna Liuba Rusoi, vânzătoarea la librărie. Hmm… posibil că cei de la Drept vor şi ei să schimbe Constituţia, introducând un nou articol: „Toţi cetăţenii Republicii Moldova au dreptul să fure cărţi”. „Chiar dacă există cameră de supraveghere, oricum cărţile se fură şi cel mai des literatura scriitorilor români”, ne mărturiseşte dna Liuba Rusoi. Să încerce cineva să spună că poporul nostru nu-i inteligent, lumea fură aur, iar noi – cărţi.

De fiecare dată când trec pe lângă librărie remarc că sunt cumpărători, un fapt îmbucurător, care dă de înţeles că oricum lumea este interesată de lectură şi nu vrea să ajungă la „sapă de lemn”. „În limba româna cel mai des sunt vândute cărţile pentru copii, literatura artistică, studenţii de la Drept „iau” codurile, iar în limba rusă manualele de pedagogie şi psihologie. Librăria colaborează cu editura „ARC”, „Prut Internaţional”,  „Ştiinţa”, „Lumina” de unde-s aduse cărţile, mai există oficiu şi depozit la Chişinău”, spune vânzătoarea. Pentru studenţii care nu-şi imaginează viaţa fără cărţi(oare câţi fac parte din categoria asta?) librăria „vă aşteaptă cu braţele deschise” de luni până vineri de la 8 până la 16 şi sâmbătă de la 8 până la 13.

Published in: on 13 mai 2010 at 10:27 pm  Comments (1)  

Merită oare să fumăm?

În prezent, una din problemele cu care se confruntă populaţia este fumatul. Mergând pe stradă întâlneşti oameni “de toată mâna”, dar având un element comun care se pare că-i uneşte-ţigara, cea de la care mulţi primesc plăcere şi satisfacţie. Indiferent de vârstă, începând cu cel mic din băncile şcolii şi terminând cu cei în etate, care abia-şi mai numără zilele până la sosirea “Măriei Sale-Moartea”, toţi fumează şi nimănui nu-i pasă de ceea ce scrie pe partea exterioară a pachetelor de ţigări: “Fumatul dăunează grav sănătăţii dumneavoastră” sau ”Fumatul ucide”. Chiar dacă e periculos sănătăţii producând cancer pulmonar, boli respiratorii, acesta, se mai răsfrânge negativ  şi asupra buzunarului, cheltuind zilnic o anumită sumă de bani(în dependenţă ce fel de ţigări preferi, mai mult sau mai puţin glamouroase). Pentru mulţi, acest defect a devenit un adevărat orgoliu: ”Fumez ocazional, când sunt în cercul prietenilor. De ce să nu fim şi noi fetele libere şi să nu depindem de nimeni? Dacă băieţii fumează cine ne interzice să fumăm şi noi?” a declarat Tatiana Navroţcaia eleva clasei a-9-a. Majoritatea încep a fuma din dorinţa de a fi “în rând cu oamenii”, de a părea maturi, de a nu fi consideraţi “papă-lapte”, sau de a căpăta un plus de experienţă, astfel, mulţi devenind fumători activi considerând ţigara un antidot al stresului: ”Fumez de mult timp. Îi aud pe toţi: ”vreau să mă las de fumat, dar nu pot…” eu fumez şi nu vreau să mă las.Mă calmează. Fumez pentru că aşa vreau. Smoking is good” a spus Igor Gulea, fumător activ, pe cînd Victor Velişco un nefumător este de altă părere: ”Nu fumez şi nu am atracţie din partea ţigărilor”. Astea au fost simple păreri şi opinii, dar ar fi bine să ştim ce spun medicii dacă e bine sau nu să fumăm? “Fumatul cauzează foarte multe decese anual, deasemenea este cauza multor boli precum bronşita cronică, diferite forme de cancer. Putem înlocui fumatul cu o altă activitate(mîncăm fructe su gumă de mestecat). Momentul în care suntem obosiţi este unul potrivit pentru a aprinde o ţigară, deci, trebuie evitată o astfel de situaţie. Să nu uităm că fumatul reduce speranţa de viaţă, dar şi calitatea vieţii, fumatul este devastator pentru sănătatea sexuală(impotenţă, infertilitate)”, a spus Aliona Botezatu , medic  spitalul Floreşti. Într-adevăr, mulţi se lasă ademeniţi de fumul ispititor al ţigării. E bine să medităm asupra efectelor nocive ale fumatului şi asupra afirmaţiilor medicilor. Să ştim, că dacă am avut voinţa şi tăria de caracter de a ne lăsa de acest viciu, atunci unul din mulţii inamici ai sănătăţii noastre a fost lichidat.

Published in: on 12 mai 2010 at 5:53 pm  Comments (3)  

Dieta

ImageToate vrem să fim atrăgătoare, cu un ten frumos şi o talie de invidiat, dar puţine ştim că pentru asta avem de trecut prin mai multe etape şi încercări. Fraza:” Mănînc cât doresc şi ce-mi pofteşte inima”, nu trebuie să persiste în vocabularul unei femei pentru care cifrele 90-60-90 sunt cheia frumuseţii. E bine să ne alimentăm sănătos, pentru că astefel îi dăm de înţeles organismului nostru că n-am uitat de el. Dar, latura negativă e că peste un timp el, (organismul uman) ne dă de ştire că nu vrea să aibă acel surplus de grăsime şi că trebuie de întreprins ceva.

Soluţia ideală la care recurg multe din noi este dieta. O fi oare ea cel mai bun remediu pentru slăbire? Elena Balaban, eleva Liceului Teoretic „ A.Ioan Cuza” , Bălţi ne afirmă că: ” Sunt contra dietei. Nu este unica rezolvare a acestei probleme, cu atât mai mult că influenţează negativ asupra sănătăţii. E bine să faci sport ”.  Tot de acestă părere este este Iulea, o doamnă de 34 ani: „ Pentru a nu recurge la dietă o femeie trebuie să aibă grijă de ea. Cunosc cazuri când ţinând o dietă , doamnele nici nu ajungeau la rezultatul dorit”. De altă părere este Natalia Spânu: „ Dieta este cel mai bun remediu pentru slăbire” . Să vedem însă ce ne spun medicii nutriţionişti. „ Mesele neregulate sunt principala cauză pentru care ne îngrăşăm. Ne-am obişnuit să facem din mesele zilnice un eveniment, le tratăm cu importanţă şi, fiind puţine pe zi şi neregulate, le încărcăm mult caloric. Recomand o dietă echilibrată, un program nutriţional personalizat, care are ca scop în primul rând furniuzarea tuturor nutrienţilor necesari organismului ”, afirmă  Elena Miron, medic nutriţionist.

Deacum rămâne la discreţia fiecăreia din noi. Dacă vrei să fii cea de pe coperta următorului număr al revistei  ”Glamour ”, sau să arăţi ca Angelina Jolie, ori din simplu motiv ca toţi bărbaţii să-şi sucească gâturile văzându-te pe stradă, atunci e de dorit să ai o talie de invidiat. Să ţii cont de faptul că nu trebuie să te laşi ademenită de dulciurile ce-ţi fac cu ochiul, ci să te ţii tare, să te alimentezi corect cu puţine calorii şi grăsimi, şi, nici într-un caz „după ora 18” deviza multora din noi.

Eu personal,  nu am ţinut niciodată vreo dietă şi sunt contra ei. Tot timpul am mâncat orice şi oricât indiferent de oră, dar…cine ştie, poate  peste ani voi fi de altă părere.

Published in: on 1 aprilie 2010 at 10:15 pm  Comments (2)  

” Krishna, Krishna…”

” Poftim, pâine sfinţită şi vă rugăm jertfiţi măcar câţiva bănuţi pentru reparaţia templului nostru!”, sunt frazele cu care încercau să-i ademenească pe bălţeni reprezentanţii religiei hindi, adepţi ai mişcării Hare Krishna. Timp de două zile, din data de 17, până-n 19 martie, bălţenii au putut vedea în piaţa centrală doi bărbaţi şi o doamnă la prima vedere obişnuiţi prin felul de a se îmbrăca, comporta, dar ceea ce-i deosebea de ceilalţi era o linie galbenă trasă vertical de pe partea de sus a frunţii până la mijlocul nasului. Acest detaliu, dădea tuturor de înţeles că „ei nu-s de-ai noştri” şi au venit în capitala de nord cu un scop anumit.

Cei trei, Anatol, Nadejda, Boris, au acaparat piaţa centrală pentru a împărţi tuturor ” profir” ceea ce e la noi nafără şi desigur dacă nu le dădeai măcar 25 bani pentru ceea ce-ţi ofereau, se ţineau de tine scai convingându-te că milostenia ta avea să-ţi aducă noroc pe parcursul zilei. „Suntem aici de 2 zile şi vrem ca tot mai mulţi să afle de existenţa în Moldova a religiei Hare Krishna. Din păcate în Moldova suntem puţini adepţi ai acestei religii. Noi venim din Transnistria-acolo suntem 100, la Chişinău aproximativ tot atâţia, iar la Bălţi-20. Deaceea vrem să-i atragem pe mai mulţi în cercul nostru”,  ne-a mărturisit Anatol care cu trei ani în urmă era creştin-ortodox, iar acum este mulţumit că Krishna, la ei Dumnezeu, îi aduce mântuire, izbăvirea de cele rele şi credinţa în viaţa de apoi. ” La Bălţi avem o odaie unde stăm, pentru noi ea reprezintă templu,deoarece acolo păstrăm curăţenia şi tot acolo ne facem zi de zi rugăciunea. Ne trezim la ora 2.40 noaptea făcând un duş rece. Cu o soluţie specială numită ” ivorca” suntem obligaţi să ne ungem de 2-3 ori pe zi în 12 locuri ale corpului (mâini, picioare, piept, spinare) pentru izbăvirea de cele rele. La 6.30-rugăciunea, la 9-mâncăm, iar de la ora 10 până la 18.30-lucrăm, dansăm, cântăm, ăsta e timpul nostru liber şi-l dedicăm lui Krishna”, a adăugat Anatol.

Locuitorii din Bălţi nu au putut trece pe lângă ei neobservându-i, cineva se oprea din curiozitate, alţii treceau făcînd o privire stranie, iar unii chiar fiind interesaţi şi curioşi. „Am citit multe despre Hare Krishna şi mă gândesc să trec în religia lor, dar nu deodată”, ne-a spus Gheorghe care din întâmplare mergea pe-alături. Majoritatea treceau speriaţi auzind pentru prima dată de această credinţă, luând profirul neştiind de unde-i? de la cine? şi pentru cine?.

Published in: on 23 martie 2010 at 10:43 pm  Comments (3)  

Un nou val de gripă pandemică, zvon sau realitate

ImageVirusul AH1N1 lasă tot mai multe amprente prin rândurile cetăţenilor Republicii Moldova, iar zvonul că un nou val de gripă ne va păşi pragul a alarmat întreaga populaţie. Ne-am propus să discutăam această problemă cu d-na Zinaida Vovc, medic al Universităţii de Stat Alecu Russo, Bălţi.

Ce reprezintă gripa pandemică şi cât de periculoasă este ea?

Este un virus nou care la noi nu s-a întâlnit vreodată. Gripa pandemică e periculoasă prin faptul că dă complicaţii serioase mai ales la bolnavii cronici, de obicei, ea decurge cu pneumonie, bronşită.

Care este modul de prevenire a aceste boli?

Modalităţile de prevenire a acestei boli sunt cunoscute practic de toţi, chiar şi în transportul public sunt afişate planşete, dar vă spun că neaparat este purtarea măştilor, spălarea regulată pe mâini, păstrăm distanţa dintre cei infectaţi, bolnavii ar fi bine să evite orice contact cu cei din jur.

Cum deosebim gripa pandemică de cea sezonieră?

Simptomele gripei  AH1N1 sunt ca şi a celei sezoniere: guturai, strănut, tuse, dureri musculare, temperatură. Boala se poate agrava după  câteva zile, dar în unele cazuri putem fi infectaţi de gripa AH1N1 fără să ne dăm seama.

La moment în Universitate avem cazuri de gripă porcină?

La moment nu, au fost cazuri, dar ele au decurs fără complicaţii, studenţii fusese internaţi în spital.

Vorbiţi-ne despre vaccinul contra gripei?

Vaccinul se face o singură dată intramuscular, 0,5, este o vaccină romănească, adică este donată din România, oricine se poate vaccina şi este gratis.

Din Universitate câţi studenţi au fost vaccinati?

Foarte puţini cu părere de rău, cu toate că noi i-am anunţat pe toţi.

Cum credeţi de ce?

(zâmbeşte) Eu bănuiesc că i s-a făcut o reclamă proastă, probabil jurnaliştii şi-au luat responsabilitaea de a induce în eroare.

Dvs. va-ţi vaccinat?

Da, am fost prima care m-am vaccinat. Nu există nici un pericol.

Cine cel mai des este infectat?

Se infectează toţi în mod egal. După datele din Moldova se cunosc cazuri de infectare chiar şi a copiilor mici.

Zvonul că ne paşte un nou val de gripă este veridic?

Staţia epidimiologică anunţă, că primăvara până a se încălzi definitiv, e posibil să mai avem un nou val de gripă  AH1N1. Dar nu ştim.

Coautori: Estella, Medeea1

Published in: on 18 martie 2010 at 7:49 pm  Comments (1)  

Unica soluţie pentru supravieţuire

ImageHaine murdare şi rupte, de nuanţă neagră, încălţăminte învechită cu două mărimi mai mari, mâini îmbătrânite de timp, ochi în care se vede sărăcia, formează un tablou al cerşetorilor din Bălţi. Străzile capitalei de Nord sunt împânzite cu boschetari care zi de zi ies la “serviciu”. Unii o fac pentru a supravieţui, alţii pentru intervenţii chirurgicale, iar ceilalţi din neavând ce face.  Cel mai des întâlneşti romi şi copii.Uimitor, dar printre aceştia poţi găsi oameni amabili şi chiar inteligenţi. Nu poţi trece indiferent, deşi sunt oameni care par a nu-i vedea pe aceşti cerşetori. Cel mai des putem întîlni boschetari în locurile aglomerate cum ar fi piaţa, intrări în marketuri, şi autogară.

Se pare că situaţia financiară din Republică i-a impus pe aceştia să cerşescă: “ Viaţa în ziua de azi este grea şi cu cinci copii tare-i greu să trăieşti”, ne spune doamna Maria din Sângereii Noi care astăzi este pentru prima dată în această ipostază. Din spusele doamnei am dedus că o aranjează aceată situaţie pentru că nu a făcut nici o tentativă de a se angaja în câmpul muncii şi nici nu are de gând să o facă.

Unii cerşetori consideră că statul este vinovatul situaţiei lor:” Să ne dea mai mulţi bani pentru copii,măcar 600 lei! Ce faci cu 100 lei? Cumperi  pentru copii doar o cutie de NAN!”, a strigat indignată Raisa din oraşul Bălţi.

Un caz aparte este însă cel al doamnei Mariana, originară din Ştefan-Vodă, căsătorită în Petreni. Ocazional vine în Bălţi cu copiliţa sa de 4 anişori care, după spusele doamnei, nu vrea să o educe în acest mod. Impresionant este faptul că Mariana şi-a făcut 9 ani de studii în oraşul natal, după care un an la „Liceul Pedagocic Ion Creangă”  din Bucureşti. Visul Marianei de a deveni profesoară de limbă şi literatură română s-a spulberat în momentul când s-a căsătorit cu Valeriu, în prezent deţinut. La întrebarea în ce circumstanţe a ajuns să cerşescă, doamna a răspuns:” Mi-a ars buletinul şi nu am posiblitatea să mă angajez la un serviciu adevărat.  Vara muncesc pe câmp, iar acum soluţia este doar de a cere milostenie”.

Deşi “ salariul ” zilnic este de 10-15 lei care le ajunge doar pentru o ciorbă, boschetarii nu vor înceta să ceară milostenie şi să apeleze la ajutorul trecătorilor.

coautori: Estella , Medeea1

Published in: on 3 martie 2010 at 10:13 pm  Comments (1)  

Martie-simbolul Mărţişorului

ImageAn de an de 1 Martie ne recăpătăm speranţa, optimismul, credinţa în mai bine şi sporul în toate. Martie este momentul în care oamenii încep să caute primul ghiocel, ca semn al venirii primăverii cu adevărat. Acum frigul începe să se împletească cu razele soarelui, întunericul cu lumina şi după o iarnă grea cu omăt mare învinge viaţa, primăvara, soarele. Acest triumf al reânvierii şi regenerării este invocat prin Mărţişorul pe care-l dăruim celor dragi, ca mic semn ce ne dorim să le aducă fericire şi noroc. El este purtat întreaga lună după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se zice, că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atîrnă mărţişorul pe pom, aceasta se va îndeplini neapărat. Deci, nu uitaţi, ca să aduceţi zâmbete pe feţele celor dragi, de 1 martie dăruiţi-le câte un mărţişor în semn de respect şi apreciere. Iar dacă aveţi o dorinţă şi o vreţi realizată, la sfârşitul lunii atârnaţi acest simbol al primăverii  pe pom.

Published in: on 28 februarie 2010 at 9:55 pm  Lasă un comentariu  

Mă uit, dar nu văd

ImageÎn curtea Universităţii bălţene, stă amplasat bustul scriitorului Alecu Russo. Privindu-l cu atenţie, am înţeles că acesta îmi dă prilej de medetaţie şi că-mi apar multe întrebări fără răspuns. De ce bustul este amplasat în faţa blocului trei (a Facultăţii de Filologie)? Oare doar filologii ar trebui să-l admire şi să-i depună flori? Nimeni nu s-a gândit că cineva-i curios să afle mai multe detalii, cum ar fi: cine-i arhitectul, sculptorul sau când a fost dezvelit bustul? Analizând-ul, am observat că toate aceste amănunte lipsesc, doar că ne este indicat anul naşterii şi al morţii scriitorului. Ar fi bine să găsim pe această placă mai multe detalii în acest sens. Cu atât mai mult că majoritatea nici nu au idee cine a fost Alecu Russo.

Published in: on 21 februarie 2010 at 4:37 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , ,

Viaţa- o meserie greu de învăţat

Viaţa e la fel cum ai interpreta un solo la vioară „învăţând ştiinţa instrumentului pa măsură ce cânţi”, spunea Butler.Într-adevăr, viaţa este un necunoscut care te pune la diferite încercări, tu trebuie să fii cel care zi de zi învaţă ceva nou, face concluzii şi mediteză asupra lumii înconjurătoare.Ea este o muncă, o meserie greu de învăţat.O înţelegi atunci când priveşti înapoi, dar ea trebuie trăită privind înainte.Toţi avem acelaşi ţel, dar nu ştim dacă viaţa ne va oferi ceea ce aşteptăm de la ea, trebuie doar să înţelegem că ea este o luptă necurmată din care noi trebuie să fim învingători.Da, ea ne oferă momente frumoase şi în paralel altele neplăcute, oricum ea merită a fi trăită şi savurată cu plăcere, nu în zadar spunea Leonardo da Vinci:”cel ce nu preţuieşte viaţa, nu o merită”.Chiar dacă unii sunt fericiţi mai devreme,  iar alţii mai târziu, noi nu trebuie să facem parte din categoria  celor pesimişti, ci trebuie să avem răbdare şi să aşteptăm,  căci ea  îşi va aduce aminte şi de noi.În apă poţi fi o piatră ori un burete.În viaţă, la fel, unii trăiesc şi n-aşteaptă nimic de la ea, pe când ceilalţi încearcă să absoarbă ca un burete tot ce pot şi cît reuşesc.Zi de zi eşti tot mai însetat de a trăi viaţa şi de a gusta din toate plăcerile ei.Chiar dacă e scurtă trebuie să ştim să o trăim corect şi cinstit,  căci nu ştim ce surpriză ne va oferi ea mâine după cum afirma Democrit:”Lumea e scenă, viaţa e un act: ai venit, ai văzut, ai plecat”.

Published in: on 17 februarie 2010 at 5:32 pm  Lasă un comentariu  
Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe