Am inceput sa privesc un vodeo pe youtube despre suferinta lui Isus, pe care l-am stins dupa cateva secunde pentru ca era deaspra puterilor mele umane de rezistenta. Si cand ma gandesc ca e doar un video creat de oameni, cu cat mai oribila trebuie sa fi fost suferinta reala a lui Hristos. Simt ca mintea mea e mult prea limitata sa poata percepe vreodata si sa-si poata imagina ceea mai crunta suferinta posibila-CRUCEA-moarte inceata, dar sigura. Biciurile romane, cu bucati de metal si oase, special create ca sa zdrobeasca trupul condamnatului; palmile fara numar; batjocura prin strigat si scuipat; greutatea crucii nefinisate, plina de cioburile ramurilor, ce trebuia purtata pe spatele ranit si sangerand, care zgaria si apasa pe rana la fiecare pas inaintat; sangele lipit pe trup, inchegat si ars de soare strangand ranile; transpiratia care curgea pe rani si le facea sa usture; si coroana de spini apasata pe cap prin loviturile trestiei impletite pana la sangerare; si cuiele care au lipit mainile si picioarele de lemn; si sulita care a zdrobit coasta; si bautura de otet cu fiere; si … si fiecare respiratie pe cruce a necesitat repetarea acestor suferinte din nou si din nou; zgariind spatele ranit de cruce nefinisata si apasand coroana de spini pe cap, ridicandu-Se pe cuiele care I-au zdrobit picioarele si tragandu-Se cu mainile care tineau toata greutatea corpului agatata de doua cuie… doar …doar pentru a trage o gura de aer, Cel care a creat aerul si a suflat duh de viata in noi…
Cu o saptamana inainte de Pasti, ni s-a prezentat Crucea- suferinta si semnificatia ei, intr-un mod atat de complex cum nu am mai avut ocazia sa aud vreodata, si atunci m-am intrebat: “Daca exista oameni care o pot descrie atat de dureros, cu cat mai oribila trebuie sa fie cruzimea suferintei Tale? Ajuta imaginatiei mele sa pot intelege macar un pic din tot ce ai facut din dragoste pentru mine!”
Joi, in saptamana Pastelor, peste nici 2 ore dupa ce am ajuns acasa, in timp ce vopseam soba cu bronz, s-a aprins sticla cu solutie in mana mea si am suferit arsura de gradul II pe fata, urechi si mana stanga. Frica ca nu mai pot stinge focul si voi arde de vie, durerea pe care a trebuit s-o suport fara nici o aplicatie pe arsura pana la urgenta din comuna, apoi transportul pana la urgenta celui mai apropiat oras cu toata fata bandajata, fara posibilitatea de a vedea si vorbi, frica de accidente din cauza vitezei masinii care m-a transportat la spital, durerile din timpul curatarii cu aplicarea anesteziei locale, frica de a nu ramane cu semne pe fata, vaccinele si antibioticele, calmantele, somniferele, neputinta de a manca decat iaurt si suc timp de 2 zile, pentru ca trebuia sa ma hranesc doar cu paiul, care mi-au provocat greata si aproape ca am intrat in lesin, necesitatea de schimbarea compreselor cu rivanol la fiecare 5 minute pentruca se uscau la caldura ranilor de pe fata care se putea simti la distanta de aproximativ 10 cm, … m-au facut sa spun: “Doamne, ma doare!” Chiar daca nu pot intelege de ce, ajuta-ma sa ma incred in Tine si da-mi bucuria Ta in suferinta! Atunci Domnul a venit bland si mi-a aratat imaginea CRUCII. S-a frant sufletul in mine cand am inceput sa compar rara mea de poate nici macar 1% din procentul suferintei lui Isus. Si totusi, pe El nu L-a transportat nimeni la spital, nu L-a vaccinat nimeni si nici nu I-a dat antibiotice ca sa nu I se infecteze rana, nu I-a dat nimeni calmante si somnifere sa-I aline durerea, nu a stat intins intr-un pat la caldura si protectie, nu a avut pe nimeni sa vegheze la capataiul Lui si sa-I puna comprese pe rana si sa le schimbe la fiecare 5 minute, nu i-a dat nimeni sa bea iaurt si suc atunci cand i-a fost foame si sete, ….
Daca durerea mea a fost atat de insuportabila cu toate calmantele si grija posibil existenta vreodata cu tehnologia mult dezvoltata din ziua de azi; daca abia am rezistat durerii cu toata echipa din jurul meu care a incercat sa-mi usureze suferinta pe cat posibil,… cum a putut suporta oare Imparatul Imparatilor durerea si batjocura intregii multimi din jurul Lui care a incercat din rasputeri sa-I provoace din ce in ce mai multa suferinta? Cum a putut ramane asa de bland si sa nu cheme foc din cer ca sa-i mistuie pe toti sau sa se pogoare de pe cruce, ci a suferit pana la capat din dragoste pentru mine si tine? “Nu este mai mare dragoste, decat sa-si dea cineva viata pentru prietenii sai.” Ioan 15:13.
“Domnul mi Se arata de departe: Te iubesc cu o iubire vesnica, deaceea iti pastrez bunatatea Mea!”
Motry's Blog 
