Sursa: https://www.globalresearch.ca/sea-birds-last-refuges/5823293
Ultimele refugii ale păsărilor marine: starea de rău cauzată de radiațiile 4G și 5G emise de turnurile de telefonie mobilă
De Arthur Firstenberg, 22 Iunie 2023, Global Research
Peste tot pe Pământ, păsările – simboluri ale libertății și bucuriei – au dispărut și, dacă nu încetăm să le ucidem, ele nu ne vor mai înveseli niciodată cerul și imaginația.
Acestea sunt chirele, pescăruși, ciocîntorși, moruși, lupi de mare, cufundari polari, pufini, ostridii, rațe, gâște, sitari, fazani, coțofane, nisipari, berze, cocori, pelicani, stârci, lebede, huhurezi, cufundari, vrăbii, porumbei, mierle cu aripi roșii, bufnițe, corbi, cormorani, corcodei, pitulice, ciori, corbi, vulturi pleșuvi, șoimi, vulturi, toate acestea dispărând din peisajele caselor, pădurilor, coastelor maritime și din mințile noastre. Rareori apare la știri, iar o lume obișnuită cu resurse tot mai puține și cu o viață tot mai redusă nu a fost atentă.
Avertismentul Primăverii Tăcute, care a răsunat acum șaizeci de ani ca un sunet de trompetă, s-a redus de la o urgență pe tot parcursul anului la ritualul aproape lipsit de sens al Zilei Pământului, sărbătorită doar o dată pe an.
Însă primăvara trecută, în lunile mai și iunie, lumea a fost trezită de povești șocante și de fotografii sfâșietoare cu păsări marine moarte împrăștiate pe terenurile de reproducere din întreaga emisferă nordică, dar nicăieri nu a fost atât de vizibil ca în Rezervația naturală De Petten de pe insula Texel din Țările de Jos, unde cadavrele de chire de mare erau împrăștiate pe jos ca și cum ar fi căzut moarte din cer în plin zbor:
Insula Texel, la începutul lunii iunie 2022
Ornitologii și organizațiile de conservare a păsărilor, din reflex, și-au spus lor și lumii întregi: ‘trebuie să fie gripă aviară’ și s-au îmbrăcat în costume de protecție și măști în timp ce se plimbau printre cimitirele aviare cu colectoarele de specimene și echipamentele de testare, ignorând semnele evidente care demonstrau contrariul.
Gripa aviară, au pronunțat ei, este atât de contagioasă și mortală încât călătorește în jurul lumii în câteva zile, se răspândește ca apa între specii și ucide colonii întregi în câteva săptămâni. Ignorând în același timp faptul că două colonii olandeze de chire de mare aflate la doar 30 de kilometri distanță una de cealaltă în timpul aceluiași sezon de reproducere au avut rezultate complet diferite: Waterdunen, ale cărei 7.000 de păsări cuibăritoare au fost complet distruse, și Yerseke Moer, a cărei colonie mai mică a suferit o mortalitate zero. Că în Franța, 3.000 de chire de mare de la Platier d’Oye au fost ucise în întregime, în timp ce mii de perechi de chire de mare de la Polder de Sébastopol nu au avut nicio boală. Că gripa aviară era o boală de toamnă și de iarnă și că nu se cunoscuse până atunci cazuri de gripă aviară primăvara sau vara. Și că nu mai afectase niciodată până atunci atât de multe tipuri diferite de păsări în același timp.
Însă nu a fost vorba de ‘gripă aviară’, ci de îmbolnăvirea de la radiații provenite de la turnurile de telefonie mobilă, așa cum am documentat în buletinul meu informativ din 28 iulie 2022.
Optsprezece noi antene 4G fuseseră adăugate la trei turnuri de telefonie mobilă situate în De Petten, pe teritoriul unde se înmulțesc păsările, cu doar câteva zile înainte ca acestea să înceapă să moară. Iar un număr mare de alte antene și turnuri erau îndreptate spre rezervație dinspre o cale maritimă aglomerată, al cărei trafic folosea intens aceste antene. În timp ce Yerseke Moer nu găzduiește niciun turn de telefonie mobilă, are mult mai puține antene îndreptate spre ea și se află într-o locație izolată, nu în apropierea unui port important și nici pe o cale de navigație.
În mod similar, în Franța, zeci de noi antene 4G și 5G tocmai fuseseră adăugate la turnurile din apropierea și în rezervația de la Platier d’Oye, situată în apropierea portului Calais, în timp ce Polder de Sébastopol se află pe o insulă izolată, fără turnuri, cu puțini rezidenți sau vizitatori umani și departe de orice trafic maritim.
Un an mai târziu
În august 2022, cercetătorii au fost uimiți să constate că 600 de perechi de chire de mare – dintre care cel puțin unele proveneau din coloniile care fuseseră distruse – au decis să încerce din nou spre sfârșitul sezonului. Ele și-au depus ouăle și au crescut cel puțin 300 de pui, cu succes, în lunile iulie și august, într-o nouă locație de pe insula Texel, o plajă de pe digul de nisip Prince Hendrik, deținută de autoritatea de apă, Hoogheemraadschap Hollands Noorderkwartier (HHNK). Iar în primăvara acestui an, în 2023, Prince Hendrik Sand Dike este plină cu aproape 3.000 de perechi de chire de mare, în timp ce o a doua rezervație – insula De Bliek din Haringvliet – are peste 2.000 de perechi de reproducere. Aceste două colonii, precum și cinci colonii mai mici, totalizează aproximativ jumătate din numărul de chire de mare din anii precedenți.
Acestea prosperă, însă toate zonele de reproducere dezastruoase din primăvara trecută, multe dintre ele fiind zone de reproducere pentru această specie de ani sau decenii, au fost abandonate.
„Este izbitor: zonele cu colonii care au fost puternic afectate de gripa aviară anul trecut au rămas libere anul acesta, inclusiv cele de la Waterdunen (ZL), Wagejot și De Petten pe Texel (NH), Griend și De Putten lângă Camperduin (NH)”, a scris Ruud van Beusekom de la Vogelbescherming Nederland (BirdLife Olanda) la 5 iunie 2023.
Acum, toată lumea presupune că păsările care au cuibărit cu succes în acest an au dobândit imunitate împotriva virusului gripal H5N1. Dar zonele alese în acest an de chire de mare sunt zone cu radiații mai scăzute. Digul de nisip Prince Hendrik Sand Dike, singurul loc de reproducere a acestor păsări în acest an pe insula Texel, este cea mai liniștită și mai puțin vizitată plajă de pe insulă. Cele mai apropiate antene se află la aproximativ 3 kilometri distanță și, din cauza numărului mic de vizitatori și de nave, sunt puțin folosite și emit puține radiații. De asemenea, De Bliek, în Haringvliet, este o insulă fără oameni și fără antene, situată pe o cale navigabilă închisă, vizitată de puține nave.
O altă anomalie rămasă fără explicații din partea cercetătorilor, este faptul că îndepărtarea tuturor păsărilor moarte din colonii anul trecut, a dus la creșterea mortalității:
„Anul trecut a reieșit că strângerea cadavrelor din colonii are un efect negativ asupra răspândirii ulterioare a gripei aviare”, scria Odessa Langeveld pe 12 mai anul acesta.
Cu alte cuvinte, lăsarea carcaselor infectate cu virusul să putrezească în zonele de reproducere a scăzut răspândirea bolii, în timp ce îndepărtarea lor a crescut răspândirea acesteia. Însă nimeni nu ia în considerare faptul că echipele de muncitori care îndepărtau zilnic carcasele aveau cu toții asupra lor și foloseau telefoane mobile, care nu numai că emiteau ele însele radiații, dar forțau turnurile de telefonie mobilă aflate la fața locului sau în apropiere să fie active în permanență.
Trebuie repetat faptul că nu s-a demonstrat niciodată că gripa, indiferent dacă este vorba de oameni, animale sau păsări, este o boală contagioasă. În 1918, în plină epidemie de gripă spaniolă, încercările echipelor medicale din Boston și San Francisco de a demonstra natura contagioasă a gripei s-au soldat cu un eșec total și răsunător. Astfel de experimente pe oameni au fost publicate în Journal of the American Medical Association, în Boston Medical and Surgical Journal și în Public Health Reports. Astfel de experimente, pe cai, au fost publicate în Veterinary Journal.
Capitolele 7, 8 și 9 din cartea mea, Curcubeul Invizibil: O istorie a Electricității și a Vieții, sunt dedicate unei examinări complete și detaliate a istoriei și științei gripei. Capitolul 16, cel mai lung capitol din carte, este dedicat în parte efectelor radiațiilor electromagnetice asupra păsărilor. Sugerez ca toate organizațiile de conservare a păsărilor să achiziționeze cartea mea și să o citească cu atenție.
Primesc rapoarte de la observatori din întreaga lume despre păsări care dispar de pe coastele maritime după ce pe acestea sunt amplasate turnuri de telefonie mobilă. Chiar ieri, de exemplu, a sosit acest e-mail de la Manju Carrow, care scria despre un nou turn al companiei Verizon amplasat pe un promontoriu liniștit din Florida:
„Am fost la Cape San Blas, Florida, săptămâna trecută. Cândva între aprilie 2022 și înainte de 11 iunie 2023, au pus un turn de telefonie mobilă pe acest promontoriu. Este adevărat că sunt 2 în apropiere, dar nu direct pe promontoriu. Am fost acolo de 5 ori din 2020. Capul are doar case și câteva magazine mici, fără hoteluri. Pe toate plajele pe care am fost vreodată, există multe păsări pe plajă. Pentru prima dată pe o plajă, nu am văzut micii nisipari și alte păsări care, de obicei, aleargă pe plajă când după valuri se duc să ciugulească insectele. Am menționat acest lucru unui rezident și, de fapt, au realizat și ei același lucru, doar că nu observaseră. Bineînțeles, în prima zi, când mi-am dat seama că am văzut doar două păsări toată ziua, m-am gândit imediat la noul turn.”
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
8 comments