Virgil Ciuca, oltean la origine, din comuna Ghercesti, judetul Dolj, aproape de Craiova, din 1985 a reusit sã-si obtinã rezidenta americanã, fiind actualmente un scriitor român din diaspora americanã.
A publicat pânã acum douã volume de poezii si eseuri: „Blestem strãbun” în 2007 si „Versete dumnezeiesti” în 2008, ambele la Editura SemnE din Bucuresti.
Mi-a placut mult "Caciula Dacica" pe care vreau sa o propun astazi si care face parte din volumul "Pierdut in lume". Din pacate nu am gasit un clip corespunzator. In schimb, vazand dedicatia facuta de domnul Virgil Ciuca va propun un alt videoclip.
CACIULA DACICA
"Dacilor, popor blestemat de
Zalmoxis să trăiască veşnic"
În mii de ani care-au trecut
De când a apărut viaţa
Ai fost simbolul cunoscut
Al celor îngropaţi la Vraţa.
Cu turme păstorind prin munţi
Trăind de-a pururea grupaţi
Căciulile purtau pe frunţi
Toţi tracii din lanţul Carpaţi
Căciula neagră onorată
Şi de amici, şi de duşmani,
Din pielea oii, nepătată,
A fost purtată mii de ani.
Dar circulă o vorbă slută,
Ţie, căciulă de oltean,
Îţi zic că nici n-ai fost născută,
Că eşti turban de indian.
Adesea se vorbeşte-n piaţă -
Că-s mulţi care te denigrează -
La colţ de stradă chiar pe faţă,
Căciulă, ai tăi te trădează!
Dac-ar şti Badea Neculaie
Urmaş de dac din Orăştie
Cât te-au hulit că eşti de oaie
I-ar renega pentru vecie
De mii de ani care-au trecut
De când dacii purtau căciulă
Aflăm în secol disolut
Că oaia nu era credulă.
Plătind trecutului tribut
Din piatră ne-am reclădit cula,
Şi nici un dac recunoscut
Nu ştiu să-şi fi furat căciula
Prin anotimpuri cu zăpezi,
Pe cei ce ne-am lăsat pământul
Căciulă, tu ne-avertizezi
Să nu ne vindem şi mormântul…
Bucureşti, Herăstrău,
14 iunie 2009
