Narva
| Narva | |||
| — Oraș — | |||
Fortăreața din Narva | |||
| |||
| Poziția geografică | |||
| Coordonate: 59°22′33″N 28°11′46″E / 59.37583°N 28.19611°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară | |||
| Comitatul | |||
| Atestare | | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Katri Raik[*][1] (Partidul Social Democrat, ) | ||
| Suprafață[2] | |||
| - Total | 68,71 km² | ||
| Altitudine | 25 m.d.m. | ||
| Populație (2010[3]) | |||
| - Total | 65.506 locuitori | ||
| Fus orar | ora de vară a Europei de Est | ||
| Cod poștal | 20001–21020 | ||
| Prefix telefonic | 35 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - 14 orașe înfrățite | listă | ||
| Prezență online | |||
| Portalul orașului GeoNames OpenStreetMap relation ID | |||
| Modifică date / text | |||
Narva (în germană Narwa) este un oraș situat în partea de nord-est a Estoniei în regiunea Ida-Viru, pe malul vestic al râului Narva, râu care îl delimitează de orașul rusesc Ivangorod. Este al treilea cel mai mare oraș din Estonia și punct de frontieră cu Rusia. La recensământul din 2000, orașul avea o populație de 68.680 locuitori.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Cetatea din localitate (Castelul Hermann) a fost construită de danezi în secolul al XIV-lea, pentru ca mai târziu (23 august 1346) să fie cumpărat de către teutoni.
Orașul a fost aproape în totalitate distrus în 1944 ca urmare a războiului.[4] În timpul ocupației sovietice a Estoniei, populația nativa a orașului nu a fost lăsată să se întoarcă acasă. În schimb au fost aduși muncitori din alte republici ale URSS, îndeosebi din Rusia.[5][4] Procentul locuitorilor estoni era de 65% în 1934, însă ca urmare a politicilor sovietice, estonii au ajuns minoritari în oraș.[5]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ https://web.archive.org/web/20211122093131/https://rus.err.ee/1608408941/predsedatelem-narvskogo-gorsobranija-izbrali-katri-rajk. Arhivat din original la . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Consiliul Funciar Eston”. Wikidata Q5401570. Accesat în .
- ↑ „Publications - Statistics Estonia”. Arhivat din original la . Accesat în .
- 1 2 Kattago, Siobhan (). „Commemorating Liberation and Occupation: War Memorials Along the Road to Narva”. Journal of Baltic Studies. 39 (4): 431–449. doi:10.1080/01629770802461225.
- 1 2 Duncan, W. Raymond (). Ethnic Nationalism And Regional Conflict: The Former Soviet Union And Yugoslavia. Routledge. p. 207. ISBN 9780429715938.
According to the last census held in interwar Estonia in 1934, Narva's population of 23,500 was 65 percent Estonian.55 What took place under Stalin's rule can only be termed a form of "ethnic cleansing" in which evacuated and otherwise displaced residents of Narva were not allowed to return after World War II. As an editorial in a Russian-language newspaper in Narva in 1950 put it, "Soviet Narva" did not want to see the return of "many White Guardists, spies, and exploiters."56 In short, although Narva has always been a border region with a mixed population, it was deliberately turned into an overwhelmingly non-Estonian city by Soviet policy
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
