M-am uitat la clipul lui Cristi și Ralu, în care povesteau despre o problemă cu geamul vecinului lor. Am devenit curios despre ce spune legea în despre această „problemă” pe care o au muți oameni în România și legea chiar este concret despre acest lucru.

În România, Codul Civil reglementează prin articolul 615 distanța minimă pentru ferestrele de vedere - adică acele ferestre prin care poți privi direct în proprietatea vecinului. Legea generală spune că o astfel de fereastră nu poate fi construită mai aproape de 2 metri față de linia de hotar și dacă fereastra este oblică sau neparalelă cu hotarul, distanța minimă coboară la 1 metru.

Asta înseamnă că dacă locuiești într-un cartier mai dens unde casele sunt aproape unele de altele, simpla prezență a unui geam orientat spre curtea sau casa vecinului poate constitui o problemă legală - chiar dacă la prima vedere totul pare normal. Să zicem că între casa ta și casa vecinului sunt 3 metri liberi, dar peretele tău se află la 1,2 metri de linia de hotar. În acest caz fereastra nu respectă distanța legală de 2 metri față de linia de hotar, chiar dacă vecinul e la 3 metri distanță fizică.

Există totuși o excepție, prevăzută la articolul 616, care permite montarea de ferestre de lumină la orice distanță față de hotar - cu condiția că acestea sunt construite în așa fel încât să împiedice vederea spre proprietatea vecinului. Practic, este vorba despre un geam fix cu sticlă mată sau opacă, care lasă să treacă lumina, dar nu îți permite să te uiți în curte.

Codul Civil mai stabilește la articolul 612 și o regulă generală privind construcțiile față de linia de hotar: distanța minimă este de 60 de centimetri, dar aceasta poate fi modificată sau completată prin regulamentul local de urbanism al fiecărei localități. Important de reținut este că pentru ferestre de vedere se aplică regula de 2 metri, nu cea generală de 60 de centimetri - cele două nu se suprapun, ci se completează.

Nu știu câți oameni sunt conștienți de aceste prevederi atunci când construiesc sau renovează, dar e genul de informație care poate face diferența între o relație bună cu vecinul și ani de procese.

Ieri am cumpărat varianta originală/clasică a jocului Heroes Of Might And Magic III. Cei de la Ubisoft au lansat jocul pe Steam la prețul de 9.99 euro - un preț foarte bun pentru un astfel de joc clasic.

După cumpărare l-am și instalat, dar nu m-am jucat imediat pentru că m-am ocupat cu altceva. Câteva minute mai târziu am pornit jocul și acesta nu se pornea, am zis să pornesc jocul cu un clic pe pictograma de pe desktop.

A apărut o fereastră și un terminal în care scria ceva la care nu prea i-am dat importanță, am văzut că scrie Enter, mă gândeam că trebuie să confirm ceva ca să se pornească jocul. Doar că jocul nu se pornea, am mai încercat de vreo două ori, terminalul se închidea după ce apăsam pe Enter, dar jocul nu se pornea.

Am intrat pe Steam la comunitatea jocului ca să văd despre ce este vorba și între timp am mai căutat informații și pe marele internet.

Problema a fost că cei de la Ubisoft au uitat să încarce jocul pe Steam și au încărcat doar un executabil care nu avea ce să pornească. Și astfel am ajuns să dau 10 euro pe un executabil care nu face nimic în afară să arate mesajul „Dummy executable” cu mărimea de 23 KB.

Astăzi am dat și peste articolul Heroes of Might and Magic III hits 'Mostly Negative' Steam reviews because Ubisoft forgot to add the game care confirmă că toți cei care au cumpărat jocul au avut această problemă.

Înainte să scriu acest articol am pornit Steam pentru a vedea dacă s-a remediat problema. Jocul a primit o actualizare și de data aceasta nu mai apare acea fereastră care apărea ieri, dar jocul tot nu se pornește cel puțin la mine pe Linux Mint.

#Blaugust2026

Prietenul Alex mi-a scris pe Discord și m-a rugat să verific cât costă cooler AMD Wraith Stealth pe AliExpress în România. Am deschis link-ul pe care mi l-a trimis, după care am comparat prețul din România cu cel din Marea Britanie.

În Anglia, coolerul era la prețul de 0,99 lire și în România același produs, același vânzător este la prețul de 65,99 lei, undeva în jur de 13 lire. Nu e o diferență de câteva procente care s-ar putea justifica prin cursul valutar sau prin costurile locale de operare. E o diferență fundamentală de preț, aplicată în funcție de locul în care te afli când deschizi pagina.

Acest mecanism se numește geo-pricing sau price localization și e o practică complet legală, folosită de majoritatea platformelor mari. Logica din spatele ei e simplă: companiile adaptează prețurile la puterea de cumpărare locală și la competiția din fiecare piață. Un produs care se vinde bine la 1 liră în UK poate fi 65 de lei în România, chiar dacă diferența este uriașă - practic AliExpress consideră România mai bogată decât Regatul Unit, puterea de cumpărare este mai mare la noi.

Nu cred că puterea de cumpărare este mai mare la noi decât în alte țări. Problema la această diferență de preț sunt taxele impuse de Uniunea Europeană și România - taxe care sunt incluse în prețul final, la care se mai adaugă și transportul, care și acesta este mai mare față de Anglia.

Ce poți face ca să beneficiezi de prețuri mai mici: folosești un VPN setat pe o țară ca Anglia pentru a beneficia de prețuri mai mici, sau dacă ai prieteni în alte țări care să te ajute - comandă ei și trimite în România cu dubele de transport oameni/marfă, nu cu firme de curierat.

Data viitoare când crezi că ai găsit un preț bun, ar fi interesant să verifici și ce preț are același produs într-un alt colț al internetului.

#blaugust2026